| = vinul de zece ani, țigările fără filtru și pastișa | Diana Iepure [27.Oct.04 15:52] |
| Totul a mers strună până la înmormântarea idealurilor. Deși, țigările fără filtru cam strică gustul vinului de zece ani. | |
| = vinul și poemul Erich | Diana Iepure [27.Oct.04 16:52] |
| Am citit vara trecută ori mai înainte, într-un număr de Euphorion, un poem al lui Adrian Alui Gheorghe. Mi-a plăcut mult. Se vorbea acolo despre " un neamț autentic, o insulă gotică într-o mare romanică", care " a primit în dar o sticlă de vin din pivnițele lui Hitler...și a fost îndemnat să o desfacă în momentul în care i se va întâmpla un eveniment copleșitor." E cam lung poemul. E o epopee a sticlei de vin. Voi da aici doar sfârșitul: Apoi au început să arunce putreziciunile timpului din casă. Lucrurile. Au descoperit sticla de vin păstrată între rufe, vinul care făcuse onoare Reichului. Au destupat-o în memoria acelui șir de morți care se agață în amintire. Și în memoria lui Erich. Ah, zise... Ah, zise... Ah, zise... Momentul acela copleșitor apăruse. (Dar vinul acesta e prost, spuse Linda. Ca viața, o întrerupse madam Krug. M-aș fi mirat ca Erich să lase ceva bun din urmă! E casat. Și Hitler? Ei, el e ca poza morții pe sticlele cu otrava istoriei...!) O să postez poemul la consacrați. Cei interesați îl pot citi. Merită. Marin Mincu a spus despre poem că e un model de cum ar trebui să scrie poetul român ca să fie receptat în afară. Vv | |