| + Parere | Andu Moldovean [12.Apr.05 23:57] |
| Marinela, In primul rand nu inteleg subtitlul care observ ca este chiar un lait-motiv. Ingaduie-mi o simpla parere: este mult prea mult spus: "clarviziuni astrale". Cine citeste asta, se asteapta la un prea-plin pe care, din pacate, nu cred ca il regaseste in text. Mai cred ca incerci prea cu tot dinadinsul sa atingi universalul, iar aceasta seamana a epatare atunci cand vorbim vers. Versul trebuie sa vorbeasca de la sine, de aceea ne vine atat de greu sa comentam adevarata poezie (noua, celor de rand) altfel decat cu o lacrima, un fior sau cu banalul "mi-a placut". Este insa de apreciat efortul tau, eu cred ca vad dincolo de asta dorinta ta de a te exprima liric, aceasta dorinta insa trebuie eliberata in oniric si nu in lumea dorintelor reale. In lumea reala sunt eu, bobadilul, care ratacesc o stea de incurajare si cautare in pagina ta. Numai bine. | |
| = o punte invizibilă | Preoteasa Marinela [02.Oct.05 19:06] |
| Bobadil, multumesc pentru steluța de incurajare, ma bucur că ai vizitat "Clarviziuni astrale" și voi dezvălui taina aestui subtitlu. Poeziile "se scriu singure" sunt ca și cum ar fi coborâte din stele spre a ferici spiritul, a clădi o punte invizibilă între spiritul autorului și cer, univers! Fiecare cuvânt este ca un buton pe tabloul de comandă al vieții contemporanilor autorului. Poemele sunt văzute de mine ca niște clarviziuni astrale și nicidecum găselnițe stilistice, de vocabular sau de idei!... Numai bine, | |