| + luni? | simona marcu [11.May.05 17:27] |
| În primul rând e un text riguros, presărat din abundență cu o emotivitate care face uneori poezie mare din cuvinte mici. e duminica mea (au și străzile una)/a mersului orb în sus și-n jos, aș fi cuplat așa versurile pentru un efect puternic de Cezar Petrescu. Legătura cu Raul-cel-de-ieri bine șoptită între paranteze, cred însă că păcătuiești printr-o seriozitate care susține poezia ca o coloană vertebrală. În preajma scrierilor tale nimeni nu ar trebui să glumească, săptămâna ta ține de un subpământean deloc convențional, și tu însuți ca și copil teribil al ei pari a sta pe loc în fiecare dintre zile. Cu o lumânare în mâini. Nimic șovăielnic, nimic în dubiu. Doar acuratețe și senzație și clar aproape aristocratic. Cică unii se nasc cu poezia în sânge. | |
| = Timpul moare intr-o duminica | Vasile Rotaru [11.May.05 17:30] |
| Un calendar din care nu conteaza daca mai lipsesc cateva zile, atmosfera e profunda si incisiv trista "...o joie chinuită de ploaie măruntă ca niște cuie aruncate în burțile săracilor" Totul condensat in duminica ta in care fantasticul si timpul mor in celelalte zile, bacovian si dureros ("o marțe a copiilor morți înșirați pe străzi". . Ce alte banalitati s-ar mai intampla in astfel de duminici? | |
| + Revin | Vasile Rotaru [11.May.05 17:34] |
| si pentru sentimentul ca pe asa vreme nu ai nevoie de nici un ragaz recuperator, dar eu mi-l permit pentru ca mi-am uitat seluta cea de sus/sa spuna ce-o avea de spus. Numai bine. bazil | |
| = Dor-durere | Camil Camil [02.Oct.05 19:06] |
| Saptamana patimilor, sau impletirea durerii autorului cu Weltschmertz, cu ceea ce defineste durerea intregii lumi. Acest intreg trimite cu gandul la Ideea de Durere, impartasita pe deplin in poem. Cu bine, | |
| + O săptămână de coșmar | Mihai Leoveanu [11.May.05 19:30] |
| Text avertisment - la limita suportabilului. Iar cuiele aruncate în burțile săracilor înfioară prin contemparaneitate. Strigătul de revoltă este unul interior, greu de asumat și, mai ales, de generalizat. Cel puțin așa îl văd eu în această re-capitulare săptămânală. Suntem pe aceeași undă, chiar dacă sunt diferite coordonatele. | |
| = ascuțit | Miruna Dima [12.May.05 15:04] |
| Așa aș defini eu acest poem. Imaginile destul de dure, cu putere foarte mare de sugestie redau revoltă, căutare, strigăt, dureri... O stare ce îmi este familiară, uneori și eu umblu pe aceeași stradă. | |
| = Are vre-o legatura? | Fanache Emil [29.May.05 11:33] |
| Interesanta construire a acestui calendar cotidian.E ciudat ca incepi cu duminica ta a " mersului orb în sus și-n jos"... Imi pare mie sau constructia asta oximorona spune mai mult? Adica incepi cu mers ORB(sintagma vizuala),iar apoi vorbesti de unele evenimente dintr-un univers obscur, dar real de parca le-ai vedea, de parca mersul orb din versul doi te-ar face martor la celelalte. Imi cer scuze daca am fost pe langa subiect! Ialin | |
| = Jurnalul unei umbre | Ana-Maria Balas [30.May.05 13:06] |
Mi-a placut aceasta poezie, la prima vedere impersonala, chiar daca iti spui ca ``e duminica mea``, acel ``mea`` este doar o umbra din omul de altadata... calendarul e un jurnal al unei umbre, o ramasita a unei saptamani desarte. | |
| = calendarul raulian | katya kelaro [27.Dec.06 10:00] |
| * un calendar dalinian...raulian...nu iulian *in mod ciudat el are un luni ascuns in duminica...in calendarul crestin prima zi a saptamanii e duminica... comunistii au taiat duminica din calendar si au facut/o luni...iata de ce poetul repune in drepturile firesti... ziua cea dintai a saptamanii *mai mult decat atat e un joc al zilelor....ordinea inversa vineri/miercuri....grupate pe zile de post si marti/joi zile ale dezlegarilor la bunatatile lumesti *muzicalitatea versului o marți a copiilor morți înșirați pe străzi imi aminteste de ciclul lui gustav mahler....cantecele copiilor morti, in varianta orchestrala | |