| = azi m-am schimbat cuvintele | Maria Prochipiuc [07.Jun.05 07:42] |
| Am trecut, am văzut și voi lăsa semn al colbului de pe sufletul meu, să știi că nu e al meu, e doar a celor care aruncă cu pietre și sufletul în neliniștea lui face din piatră cuvinte, trimise spre gânduri, gânduri născătoare de cuvinte, iar genunchii în aplecarea lor modelează cuvântul în rugăciune, vei scrie azi , dar și mâine fiindcă acel mâine va fi tot un azi, verdele se transformă capătă culori tomnatice, dar nu moare niciodată. Ce-am sesizat în textul e așa o urmă de tristețe, tristețe aducătoare de bine. M-am împletit cu gândurile tale ca să le pot spune pe ale mele. | |
| = comentariu si contra :) | Bogdan Groza [07.Jun.05 09:09] |
| si tu faci toate astea maine? Ca si mine? :) Trecerea ta este ca o initiere intr-un nivel superior al constiintei, al existentei, al transformarii launtrice. E o trecere dincolo de tine, inspre altfel de radacini, altfel de urme, si de aceea, la un nou "botez" initiatic, trebuie sa renunti la "cerneluri, cuvinte, amintiri" etc, pentru a deveni un om nou, intr-o constiinta noua. Acum, daca nu te-as contra, n-as fi eu, nu? asa ca, suporta-ma inca o data :)) scriu maine un sms iubitei, azi mi-am schimbat numarul de mobil mi-am pierdut toate numerele de telefon tinute in agenda de suflet, si din amintiri incerc sa le sun pe "fostele" sa le anunt tragedia si merg, impleticit, la un telefon public, ca poate voi da de urmele Aurorelor sau macar al Cristinelor. voi trimite maine sms-uri azi mi-am schimbat si lookul mi s-a facut o freza moderna, ca sa le dau gata pe femei, si sa ma iubeasca intens lasand in mine, violent si tandru urmele genunchilor lor fini. scriu maine un sms de iertare cand imi voi aduce aminte, unde am lasat numarul de telefon al iubitei l-am pierdut undeva, intr-o zona verde, cand urmaream un concurs de dresat catei daca n-o sun maine pe iubita voi avea ochii ruginii, cu urme de gheare pe fata si cu capul spart. | |
| = urme de mine | Corneliu Traian Atanasiu [07.Jun.05 09:51] |
| Orice trecere lasă urme, dîre, amprente, miresme. Există o manifestare simptomatică, involuntară, care se înseamnă și ea în albia petrecerii. Semnele tale de azi spun doar că ceva se petrece, ceva se preface, pentru o scriere de mîine - în alt registru, cu alt ton, cu un autor mai proaspăt, cu semnul aurorei pe frunte. | |
| = scriind | cornel marginean [07.Jun.05 10:52] |
| scrierea, munca poetului prentru chinul sau, fuga lui de acel ceva ce ii umple fiinta si se revarsa prin culori si prin imagini amanarea strigatului spre inafara care nu exista, acel maine diminuat prin mai putin, prin vestejirea a tot ceea ce avem, cred ca asta e teama noastra, ca nu gasim nimic nicaieri, scrijelind in real cu versurile noastre chiar chipul nostru devine mai tacut si mai ridat, si mai intelept, dar la ce mai bine o veselie marunta scrisa azi decat dospirea cea mult asteptata a timpului, prefer sa stau pe o banca si sa imi privesc iubita, neglijand trecatorii, cei care ma obliga prin miscarea lor sa recunosc trecerea timpului, sa recunosc sabia entropiei taind deasupra noastra poezia ta ma face sa trec prin timpul dintre azi si maine, adica sa vorbesc noptii, adica tacerii tu te pregatesti sa spui, ce si cui, aici e nelalocul lumii asa facute, dar...( sa-mi raspunzi daca vrei la acesat intrebare) vin sa ud gandurile tale, sa treci peste apa ce nu uda, sa ajungi , filozofia in poezie, daca sti sa o scrii e cea mai frumoasa rasplata, scriind | |
| = Prime raspunsuri in trecere | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Marie Scrie-vom de ieri pina intr-un maine ce se vrea fecund, scrie-vom intr-o asternere aducatoare de bine, noptile se vor face punti de liniste pentru cuvintele abia nascute si zorii vor aduce aurore peste vers. Multam de trecere, te asteptam ca o frunza ruginie. Bogdanele Iubita asta a ta e cam agresiva, vad eu bine, cind te loveste cu polonicul, cand te zgarie cu ghearele si iti sparge capul. Ce faci, mai baiete, ori ea e sadica, ori tu masochist, oricum sunteti un cuplu teribil. Sa ma anuntati cind trebuie sa chem salvarea. :) Pina atunci, ma mir inca o data de puterea ta de a vedea lucrurile in filigran; da, e o trecere spre alte radacini, mult mai profunde, o trecere initiatica ce am trait-o intr-un loc sfint. Multumesc, simplu. Corneliu Traian Multam ca mi-ai asternut pe frunte o diadema de aurora, poate ea imi va fi inspiratie si voi incepe sa scriu mai putin si mai bine; tocmai am aflat ieri ca sunt una care scrie mult si prost. :) Te astept cu drag mai departe, indiferent de scriere. :) Cornel M Fuga, munca, chin, strigat... De ce nu inaltare, joc, chemare, involburare, inspirare, creatie? Nu, nu imi raspunde la intrebare decit scriind. Eu prefer dospirea timpului, bucuriile marunte le-am facut deja margelute. :) Da, eu ma pregatesc sa spun citorva oameni, o minuta acolo de oameni buni, ca aici lucrurile sunt facute usor in graba, usor in afara cunoasterii de sine, usor la suprafata. Si apoi, intr-un fel de etica a mea pentru mine insami, ma pregatesc si eu sa merg pe un drum autentic. Multumesc voua, drag Ela | |
| = hm | florin bratu [07.Jun.05 12:34] |
| o poezie ce are cel putin intr/o dimensiune tentatia unei arte poetice. amanarea insa, imbraca accente diferite de arghezi la tine, cochetand mai degraba cu panteismul ina acelasi sens spiritualizat, iar stilul e prea diferit ptr a merge mai departe de comparatia ideii. un exercitiu necesar cred, care presupune nu in ultimul rand purificare prin si pentru creatie. | |
| = Florin Bratu, desigur :) | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Comparatia ma onoreaza, ma pune pe ginduri un pic, ceea ce este bine, caci nu credeam, atit de departe fiind, sa imi simt radacinile inca si mai adinc ancorate in paminturile mele, dupa ce am pasit pe tarimuri sfinte normande. Multumesc pentru o trecere atit de iscusita in a-ti rosti impresiile. Te astept cu drag mai departe, Ela | |
| = Ruginiul toamnei | Magdalena Dale [07.Jun.05 12:58] |
| Treceri care lasă urme pe cedrii și rădăcini, dar și în ființa oamenilor prin a căror viață treci cu gândul tău poetic... "mi s-au făcut trup visele și am pierdut ceva din verde voi scrie numai ruginiu pot lăsa doar urme de toamnă peste urmele rădăcinilor" Acest ruginiu de toamnă cu urme lăsate peste rădăcinile poetice, cu trupul din vise mi-a plăcut cel mai mult și mi s-a părut cel mai apropiat de imaginea pe care mi-am făurit-o eu despre ființa ta poetică... Cu drag, Magdalena | |
| = Magdalena | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Treceri care lasa urme din noi peste tot ceea ce atingem cu o mingaiere, cu o privire, cu un zimbet, cu o incruntare, cu o amintire, cu un suflu, cu o lacrima... Treceri din noi spre noi insine, din noi spre ceilalti. Ruginiul toamnei m-a nascut din verde, poate de aceea ai simtit ca ma defineste cel mai bine. Eu inca am definiri nedescoperite. Ma bucura regasirea ta, semn ca trecerile tale prin poeziile mele lasa urme vii. Drag, Ela | |
| = realitatea mea e verde | bulgar loredana [07.Jun.05 13:52] |
| "azi mi-am schimbat amintirile mi s-au făcut trup visele și am pierdut ceva din verde" cadere din verde spre ruginiu.alunecare mai putin durereoasa decat urcusul. realitatea ramane verde!:) mi-a placut mult poezia si intr-adevar are o oarecare batere spre arta poetica. lore | |
| = Loredana | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Multumesc pentru ultimele cuvinte, baterea spre arta poetica este inca intr-o facere mai putin dureroasa, ce-i drept decit inaltarea. E verde, intr-adevar, verde mai putin crud; e un verde smarald, un verde iarba proaspat cosita, un verde viu. Te astept cu trecerea ta fina si peste alte (z)bateri de inima in poezie. Drag, Ela | |
| = pe aici | Tanasescu Nicolae Constantin [07.Jun.05 14:02] |
| remarc ultima strofa. acolo ai pus picatura in plus care a facut sa iasa din comun. scriu azi ca mi-a placut, si nu uita ca este vara.(dont say look who's talkin'!) :) incantat, din stefanesti-Arges catre paris-Franta?, corespondentul dv. Costin | |
| = Nicholas | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Picatura in plus care ma face sa ies din comun este in acel ultim zimbet sau ultim cuvint, intr-un "ultim". Ca si aici, intr-o ultima zi intreaga, maine voi fi la locul meu, intr-un albastru mangaiat de beige-sablé. Ma bucura ca esti corespondentul meu, desi aici ar fi atitea nuante cuprinse incit ai pretinde ca inseamna si altceva. Ceea ce, parol d'honeur, mon cher! Sa ne vedem cu bune poeme pe la Bucuresti-Romania :) Drag, Ela | |
| = scriu mâine | Sorin DespoT [07.Jun.05 16:56] |
| scriu mâine azi mi-am schimbat cernelurile ... azi m-am schimbat cuvintele ... azi mi-am schimbat amintirile conditia poetei incercate de zborul inspiratiei, in ciuda unui context poate mai putin prielnic creatiei... imi place de mor poema... o trec rapid la favorite! voi scrie numai ruginiu pot lăsa doar urme de toamnă peste urmele rădăcinilor superb. drag, DeSpOt. | |
| = DeSpoT | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Poeta isi face pirueta intr-un apus portocaliu-roz-liliachiu si isi soarbe cafeaua scriind poeme - ma rog, ce_or putea fi ele - uimita fiind de ce frumos o citesti tu si cum iei poezioara nu prea ruginie si o asezi agale printre favoruri. im, parca vad deja o masa frumos stind linga o scena si cineva recitind. Amintiri din viitor? :)) Multam fain si pe tare curind. Cu drag, Ela | |
| = promisiune | ioan ravel [09.Jun.05 08:01] |
| văzusem această "promisiune" de la postare și mi-am zis că o să revin când timpul... pregnant acest mâine fără nimic de prisos cernelurile vor avea culoarea sufletului cuvintele rotunde cât o literă în coșulețe de lut iar amintirile afundându-se prin ruginiul toamnei spre rădăcini... | |
| = Ravel | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Imi iau cosuletul de lut plin de amintiri si din ele presar albastre ginduri ca si cum, atunci cind apele se vor auzi in vale, voi sti ca a sosit vremea trecerilor. Multam pentru felul in care imi lasi promisiunile trecind. Revino acolo unde auzi muzica. Drag, Ela | |