| = perspective cel putin interesante | florin bratu [08.Aug.05 16:41] |
| nu pot sa nu plec intr/o ipotetica interpretare totusi de la rimbaud - se impune ca atare oricui cunoaste existenta vocalelor sale. desigur, perspectiva se personalizeaza mult aici, dar pierde din noutatea discursului ideatic. si de asemenea desigur, poezia se poate preta unor interpretari multiple - una care mi/ar place mie ar viza impacarea stiintei visate de rimbaud cu perspectivele mistice ale deltei care, dincolo de imanenta sa pur fizica, transgreseaza in simbol la nivelul literei. poezia reuseste sa nasca si o stare - ca un alt punct reusit in favoarea ei. cam atat vad acum. placut, in ciuda reluarii temei. | |
| = părerea mea | Virgil Titarenco [08.Aug.05 17:58] |
| personal cred că e doar un sketch și s-ar putea construi mai mult pe schelet, e prea subțire. totodată mi se pare prea comună expresia "șoapta de șoapte", apoape adolescentină. titlul promite mult. aștept textul | |
| = pentru Florin Bratu | marlena braester [08.Aug.05 18:09] |
| Daca ai sa citesti originalul in franceza al acestei re-scrieri a textului in romaneste, ai sa constati, cred, ca imaginea mea e mult mai simpla, unilaterala chiar. Acest mic poem s-a nascut dintr-un arhipelag marunt resimtit pentru o clipa in limbaj: "il y a" mi s-a parut la un moment dat ca o unitate formata din trei insulite lexicale, sonore, sau cum vrei. De aici, m-am amuzat cu o scurta alegorie geografica. Multumesc pentru lectura. | |
| = Pentru Virgil Titarenco | marlena braester [08.Aug.05 18:16] |
| Într-adevăr, textul e scris în urmă cu foarte mulți ani și a apărut în primul meu volum de poezii. Poate în original sună mai bine? http://francais.agonia.net/index.php/poetry/133793/index.html Mulțumesc pentru lectură. | |
| = hm | florin bratu [08.Aug.05 23:49] |
| prin clasa a 11/a am vrut sa invat spaniola doar sa aud cum suna romancero somnambul a lui lorca, asa ca stiu ce inseamna. din pacate franceza sau tabula rasa sunt sinonime la mine, asa ca va cred pe cuvant. cu boaba de franceza ar insemna sa ma faultez singur. sunt de acord oricum cu ideea poeziei sonore. ma gandeam uneori chiar daca se poate gandi o poezie apropiata muzicii lui wagner (nu stiu daca s/a incercat, dar ideea antipoeziei ar putea gasi un punct de plecare aici), pe ideea sonoritatii cuvintelor. | |