| = de-a capacele | DoDu [17.Aug.05 06:49] |
| Eu am o parere. Cand eram mic jucam prinsa cu animale. Si mereu eu eram, trebuia sa fug dupa copii sa le-o dau lor, dar eu nu voiam, eu voiam sa alerg. Copiii, daca ii ajungeam, trebuia sa spuna un animal si sa ramana incremeniti pana altcineva le dadea viata. Daca era fata si zicea vaca, eu ii spuneam vaco! Daca era baiat si zicea porc, ii ziceam, porcule! Si asta ma bucura nespus. Odata, un copil, a spus: canibal! - Canibal nu e animal. - Ba poate sa fie si animal. - Poate, dar nu-i un animal anume. - Dar poate sa fie si un animal anume - Dar atunci orice animal ar putea fi si canibal. - Iar orice canibal ar putea fi si animal. Pana la urma cred ca i-am tras un pumn la copilul ala, dar nu mai stiu de ce. De-a mama si de-a tata n-am stiut sa ma joc, ca in poezia matale, care mi-a placut, ca nu m-a invatat nimeni, iar cand m-am insurat a fost cam tragic. Acum stiu sa ma joc mult si bine, numai ca acum e periculos sa nu cumva sa fac nepoti. Mai bine sa fiu cu bagare de seama si joc de-a telecomanda la televizor. A, si de-a capacele stiu si eu, daca sunt capace de bere | |
| = Multumesc | Ghejan Andrei [17.Aug.05 12:01] |
| DoDu. Venind aprecierea din partea dvs, dupa ce am citit "Intaia patetica", sunt intr-al noualea cer, chiar daca nu e al CE. Multumesc de vizita, cu deosebit respect | |