| = eu altceva astept.......eu altceva am visat | Ionut Caragea [09.Mar.07 16:55] |
| De fiecare data Anton reuseste sa ma incante cu dezinvoltura cu care reuseste sa patrunda in sufletul cititorului. Prima strofa face o introducere excelenta in aceasta atmosfera imaginara, imaginea sanilor imi place nespus in a doua, strofa 3 un pic exagerata cu alde dar ineditul contrabalanseaza artificiul. Ce nu-mi place este ca se putea lucra mai mult la rima si ca se repeta berile.As fi scurtat ultimul vers cu breaza pentru a nu folosi cratima si as fi pus min(ore), pentru a pastra aceeasi forma ca si in celelalte strofe. Per ansamblu, un poem reusit ce il recomand cu aceeasi caldura cu care a fost oferit de catre autor. | |
| = da | Liviu Nanu [01.Sep.05 17:08] |
| Ionuț ai dreptate, am purces la mici modificări. | |
| + semn | Costin Tănăsescu [03.Sep.05 00:54] |
| o poezie din care se iese din cliseele verbale, un text care se apropie de personal foarte mult, lucru bun de/altfel... lipsa de perspectiva, lipsa de decizie, confuzie... cu acestea se deschide acest text. pana la urma nici nu mai conteaza daca era in inima noptii sau a zilei. eu numesc asta un fel de "cu garda jos", e o stare de neinvidiat. cred ca am mai spus-o, Liviu Nanu reuseste sa presare cate un cuvant pe te miri unde care sa incite care sa "schimbe atmosfera din camera". ma refer la: "lume mai frumoasă mai Brează" ori la "sau o femeie cu sânii ca două Asfodele". Nu stiu daca poti fi indeferent dupa trei beri calde... aici gasesc putin fortat. o iau ca pe o joaca, ori putin teribilism nu strica pana la urma... aceasta scriere este facuta, banuiesc, la miezul noptii... nu poti fi atat de profund(chiar daca forma poeziei contrazice ce spun eu acum) in mijlocul zilei. totusi bere la miezul noptii... iar ma pune pe ganduri, eu nu obisnuiam asa ceva... cred ca este vorba de singuratate aici, de fiara numita sinuratate care apasa tot mai mult, pe care compania unei pisici-animal nu o poate ucide. daca ar fi fost altfel de pisica poate ca ar fi fost ok in noaptea aceea, dar numai in aceea. pentru ca simt poezia la ea acasa, recomand acest text tuturor celor care vor sa citeasca nu doar o versificatie, ci mult mai mult. | |
| = Costin | Liviu Nanu [03.Sep.05 11:47] |
| Costin, așa cum ai observat încerc să îndrum cititorul încă din titlu. În sensul că îi arăt mai multe porți, cheile rămânând să le găsească el singur. Deși până la urmă se poate folosi și de un șperaclu, textul nu e atât de încifrat, mai degrabă oniric. După cum ai observat poezia de față nu prea are audiență, asta poate fi de rău (neinteresant) sau chiar de bine (aici nu încerc să explic). Faptul că doi dintre colegii de site de ale căror păreri țin cont și-au pierdut timpul cu el, nu poate decît să mă bucure. | |
| = Liviu, | Costin Tănăsescu [03.Sep.05 12:20] |
| revin: nu pot decat sa ma umplu de bucurie, poate si de mine, atunci cand descopar intr-o poezie ceva ce nu vede toata lumea. am mai spus-o intr-un comentariu facut lui Bobadil: e chestie de vibratie, de rezonanta... e valabil si aici in cazul de fata, fiindca la tine nu se mai poate pune problema constructiei. nu ma intind fiindca nu vreau sa irit, desi vorbeam despre poezie. cu prietenie, | |
| = Costin | Liviu Nanu [05.Sep.05 14:59] |
| Nu am înțeles pe cine ai putea irita. Dar vorba ta, să nu ne întindem... | |