= semn.. | Petruț Pârvescu [14.Jul.09 10:03] |
Marius, am citit cu placere. un poem, vorba poetului, concret, corect, in gramatica simpla, directa, a cotidianului romantat. succes! | |
= să-ți arăt ceva: | Laurentiu Ion [14.Jul.09 13:27] |
Concret mă deghizez uneori în altceva decât orice altceva și mă așez pe scările rulante cu o fotografie în mână, (da, chiar cu o fotografie) și aștept o femeie frumoasă. Uneori ea vine cu un sfârc, cu gleznă, cu toc și îmi întorc atunci oasele și le potrivesc după ora exactă tic tac, ding dong, pic poc, îi sărut mâna de departe până să simtă cu câte un aer, cu câte un bot și îi ies înainte cu câte o poezie sau cu o fotografie uneori, (da, chiar cu o fotografie). Ea își aruncă atunci părul pe spatele drept, de oțel și îmi spune pe nume, eu îi prind palma cu ziua asta nouă transformată în altceva decât orice altceva, în astăzi uneori sau în mâine și îi mulțumesc cu un anotimp întreg de ploi cu susul în jos. Cineva vine cu o umbrelă inversă și noi nu ne mai sărutăm niciodată con-cret. concluziile le tragi singur! | |
= sarutul concret... | ioana matei [14.Jul.09 17:56] |
imi place ritmul interior al acestui poem, ce parca danseaza in jurul concretului...cu atingeri...dar ce este concretul?...lumea pe care o stim?... | |
= . | Armand Ionescu [15.Jul.09 08:27] |
o poezie deosebită într-un ocean de poezii comune. felicitări! | |
= de pus în ramă | Călin Sămărghițan [15.Jul.09 08:32] |
”Îmi întorc atunci oasele și le potrivesc după ora exactă” e de excepție. La fel cu ”eu îi prind palma cu ziua asta nouă”. Fetișul fotografiei e bine speculat, pus în valoare pe deplin. Finalul e o bijuterie poetică de pus în ramă. | |
= parere concreta | silvia caloianu [15.Jul.09 17:04] |
"pic poc, îi sărut mâna de departe până să simtă cu câte un aer, cu câte un bot" - partea asta, merita omisa. concret-concret. cu solemnitate sau nu. | |