| = Cerere de petrecere pe trecere | Valy Cojocaru [22.Jul.09 11:53] |
| Petrecere... pe trecere, Nu s-a făcut, cred, niciodată; Dar am să cer o cerere Și-acolo, hai s-o facem... lată! | |
| = Variantă de cerere | Valy Cojocaru [22.Jul.09 12:00] |
| Pe trecere... petrecere N-am petrecut, cred, niciodată; Voi cere îns'-o cerere Pe trecere s-o facem... lată. | |
| = Variantă la variantă | Valy Cojocaru [22.Jul.09 12:10] |
| La trecere pe trecere N-am petrecut petrecere; N-am găsit loc pe trecere, Dar vom petrece-n trecere. | |
| = Doar ligamentul nu înseamnă poantă | Dan Norea [22.Jul.09 12:29] |
| Ioane, ăsta e un exemplu tipic despre cum NU trebuie folosite jocurile de cuvinte. Ai un ligament și atâta tot, catrenul e bun la rebus dar nu e epigramă. La omonime, ligamente și alte calambururi, poanta trebuie să reiasă din dublul sens. Uite, încerc să-ți dau un exemplu (făcut la repezeală, deci mai fără pretenții): Un pieton accidentat Dup-accident, e întrebat De-un polițist în trecere: - Văd că ești beat. Cum s-a-ntâmplat ? - Păi fost-a chiar pe-trecere. În cazul ăsta, răspunsul e valabil pentru ambele sensuri ale întrebării: - cum de e beat - cum a avut loc accidentul. | |
| = Petre cere lămuriri | Ruse Ion [22.Jul.09 13:26] |
| Am înțeles Dane, cum sat treba și nu voi mai cere alte lămuriri, ca Petre! Beat de la petrecere Făcând o întrecere, A lovit în trecere, Pietoni pe trecere. | |
| = Cedează trecerea ! | bodea emil felician [23.Jul.09 00:37] |
| După acest impact fatal, Șoferul vlăguit de febră, Văzu prin coama unui cal Doi băștinași culcați pe-o zebră. Emil | |
| = Îmi place, Emile! | Valy Cojocaru [23.Jul.09 13:21] |
| În sfârșit și puțină ficțiune (pură), în obositorul - uneori - concret al epigramei. La momentul accidentului eram acolo și eu, dar n-am observat nici calul nici... zebra. Iată încă un exemplu de imaginație și ficțiune: Stăteam ascuns sub o silfidă, Frumoasă și antropofilă Cum nu era prea translucidă, Eu am văzut doar... o cămilă. | |