| = undeva din toamnă remarc și eu | silviu viorel păcală [23.Sep.09 15:44] |
| ultimele patru versuri. Ca un pansament pentru liniștea mea. Cu stimă! | |
| = totuși | Dana Banu [23.Sep.09 17:31] |
| aici e un întreg te salut dintr-o toamnă remarcabilă, minimalistule, cu semn de exclamare și stimă reciprocă, dana | |
| = ecouri intregi (cu fragmente de Infinit) | Ioan-Mircea Popovici [23.Sep.09 18:46] |
| "spre seară a coborât printre oameni ei visau într-o limbă ciudată" imagini vechi ganduri noi cuvinte-n cuvintele literelor-semne "prea multă lumină zgomotele o acoperă terase primitoare... undeva ni se construiește o biografie vom intra în ea cu blândețe" ..................... "cum stai așa cu privirea agățată de umărul meu pari una dintre acele statui imaginare de fum ceva putred ceva amar ceva fără capăt de trist" ........................... "doar vântul prin perdelele galbene o scară din lemn care duce spre podul casei" ............................. "și noi am trecut pe acolo" pe aici au trecu ei dincolo de intamplare o seara cu bilete lasate sub statui | |
| = trecute vremi de călători prin vise | Dana Banu [23.Sep.09 18:55] |
| daniil și elian, da, 2 oameni care au trăit cândva într-o poveste cu statui mi-ai adus aminte de ei în seara asta, prietene Iann, îi uitasem iar pentru aceasta nu pot decât să îți mulțumesc cu bine dana | |