Comentariile membrilor:

 =  Miniatura cu sensibilitate
Viorel Darie
[05.Jul.11 08:18]
Text nu mai sofisticat decât pasărea din mâna unui șef de gară. Dar ce sentimente de omenie la un om deloc deprimat de pustietatea garii! El întrevede că există o minune mai mare decât tot ce crease omul. Este o ființă vie, sensibilă, care are nevoie de protecția unui om.

Adaptare stilistică remarcabilă la microuniversul descris, microunivers uriaș în semnificații.

Cu stimă

Viorel Darie

 =  Multumesc
Și mă bucur că acest microunivers s-a intersectat cu sensibilitatea ta.
Sunt numai frânturi de gând din frânturi de imagini.

Cu prietenie,
FLD

 =  Succint
Despina Alexandru Ioan
[05.Jul.11 20:11]
Pare un desen fragmentar schițat. În opinia mea ar fi mers o dezvoltare mai amplă a subiectului, o descriere mai amănunțită a gării, o ancorarea a acțiunii în realitate.
E prea succint pentru a mă pătrunde, pentru a-mi stârni emoții.

 =  Așa s-a vrut
Textul acesta așa s-a cerut scris, succint, tușe schițate. Dacă nu transmite, nu transmite, n-am intenționat să fac descrieri balzaciene.
Mulțumesc pentru opinie!

 =  Și mai succint
Gârda Petru Ioan
[06.Jul.11 11:12]
Gară pustie -
nici pasărea nu mai trece
de când cu criza
:)

 =  O, da?
De când cu criza -
Petre se zgârcește
și la cuvinte
:)

 =  O viață - Un univers
nicolae tomescu
[07.Jul.11 23:23]
Fiecare viață este un univers, fiecare salvator al unei vieți poate fi asemuit cu un demiurg. Toți avem nevoie de cineva ca să ne mângâie rănile, de orice natură vor fi ele.
Un text scurt dar plin de sensibilitate.

Cu gânduri bune

 =  Rănile
Mulțumesc, Nicolae. Textul e fără pretenții prea mari. Dacă ai detectat în el o urmă de sensibilitate, mă bucur.
Gânduri bune, asemenea!

 =  Ei, asta da pățanie!
Nicolae Sorina
[18.Jul.11 11:38]
și nu mă refer la ”Șeful de Gară” ci la mine. Cu puțin timp înainte de lecturare, am mâncat pepene din frigider. Încep și citesc mai întâi comentariile celor care citiseră deja micuța lectură, apoi citesc textul și...de la început până la sfârșitul lecturii (și acum, la fel) mă trec fiorii. Păi ce să fie, mă întreb, e textul atât de bun sau...am eu ceva?
Și-acum cu cea mai mare seriozitate, povestirea dvs.este menită să senzibilizeze
pe cei care pot fi sensibilizați. O lectură minunată. Felicitări! Sorina.

 =  Aha!
Mulțumesc, Sorina Nicolae; o mare bucurie atunci când citiorul rezonează... până la a-l trece fiorii.

Radu, eu abia acum văd că ai recomandat textul. Mulțumesc! Deși mă simt cam prea băgată în seamă, la ce textuleț am scris.

Cu prietenie,
Loredana

 =  semn...
Petruț Pârvescu
[18.Jul.11 12:15]
***
un prozo/poem simbol. gara ca univers imaginativ al zborului întrerupt. felicitai!

cu prietenie,

 =  Răspuns la semn
Mulțumesc, Petruț! Mă bucur că, în „gara mea”, a coborât pentru o clipă și autorul Păcalei Făgețelului.
Ai spus frumos „gara ca univers imaginativ al zborului întrerupt”. Poetul, tot poet!

 =  bine ai facut
Anni- Lorei Mainka
[19.Jul.11 12:27]
un tablou, un fel de goblain tesut intre palmele unui sef de gara pierduta, dar si regasita de tine, agatata acum de peretii imaginatiei noastre.

 =  Tablou
Da, Anni, cam așa am simțit și eu textul acesta, un fel de imagine pe retină.
Mulțumesc de prezența ta constantă și călduroasă.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !