= ml | Iulia Matei [07.Jul.11 00:48] |
un text bun, îmi place că ai ales să îți construiești discursul în jurul unui personaj fictiv sau nu, asta nu știu, dar plauzibil :) fain cum treci de la persoana I singular la a doua fără ca acest lucru să deranjeze, în mod firesc și...știi ce vreau să spun :) hm, un poem în care se simte stăpânirea limbajului, ai mai redus și din excesul ăla de imagini, ai mers pe o spunere mai simplă, mai directă și chestia asta atrage „îmi sunt strămoșul ce conspiră cu diavolul în beneficiul Mariilor, marile perdante. Totdeauna trenurile și femeile mi-au făcut sete, în sticla mea de voiaj țin un pârș plin de nemaîntâlnite declarații de dragoste ronțăite și de nopți neîmpărtășite, exfoliate” și „ritualul e mai fad la cei ce nu au îndrăznit să moară decât la flamingii pe care îi văd într-un Eugen care citește versuri de ML prin toate compartimentele goale” - sunt părțile care mi-au plăcut cel mai mult mai trec, iulia | |
= O poezie în care misterul este | Nicolae Sorina [07.Jul.11 09:48] |
Eugen. Autorul este iscusit în mânuirea cuvintelor, reușind să transmită bine imaginile, alcătuind planuri succesive la drum, cu ”calul de fier”. Dar...cine este personajul sau mai bine-spus, cine a fost Eugen? Felicitări. Sorina. | |
= a fost odata | Marius Lazarescu [09.Jul.11 22:01] |
Servus, Iulia! Stii ca ma bucura orice comentariu, cu atat mai mult unul pe text. Vad ca ti-a placut aceasta evocare a bunului meu disparut. O cloceam mai de mult. Maria e fiica acestui tovaras care voia sa ma tipareasca. N-a fost sa fie. Cu simpatie, Marius | |
= ...si este | Marius Lazarescu [09.Jul.11 22:02] |
Sorina, poti vedea in raspunsul meu catre Iulia cine a fost Eugen. De fapt el continua sa fie mult mai mult. Ma bucura aprecierile tale, te mai astept. Cu stima, ML | |