| = adrian | raluca sandor [17.Aug.11 21:49] |
| am citit textul asta cu o sete care treptat se infuria...ca un fel de dragoste ca un fel de lovire. Un discurs puternic si viu, un fel de lirism ne-trucat, frust, onest. imi place lipsa asta de infloritura, limbajul natural ca un corp fara tzoale si in fond asa... o duiosie. ultimul vers sparge tonul,muta in interior, bine facuta treaba. una peste alta faina poezie. | |
| = raluca | adrian pop [17.Aug.11 23:10] |
| cam asta a fost si intentia mea cu aceasta poezie eram in perioada pre-criptare :) mersi | |
| + si eu | Cristina Sirion [17.Aug.11 22:07] |
| am avut aceeasi traiectorie, ma bucur ca am ajuns la poezia asta. la inceput m-au deranjat "bulangiule" si chestiile de gen din ea nu pentru c-as fi vreo dmnisorica crescuta-n pension dar am eu prejudecatile mele despre poezie. e totusi extraordinar cand reusesti sa-l faci pe unul cu prejudecati despre poezie sa realizeze ca n-ar avea acelasi efect spusa altfel si, luand-o exact asa cum e, e pur si simplu rotunda. "n-aveam nimic bulangiule decît frica de aia rîdeam cînd se rîdea de aia plîngeam cînd se plîngea de aia noaptea ta-i albă mereu" iti spune de ce si o face fara explicatii, o incheie exact cum trebuie si nu mai are nevoie de nimic. imi place si pentru ca nu se fereste de metafore, intr-un dozaj corect. imi mai place si pentru ca e greu sa gasesti un titlu potrivit si, una peste alta, impresia generala e ca-i o poezie fara surplusuri si catusi de putin ofensiva, iar atunci cand adopti un astfel de ton e chiar greu sa nu depasesti limita. sper sa fie remarcata, eu cred ca chiar merita. multumesc, raluca, ca ai descoperit-o. | |
| = cristina | adrian pop [17.Aug.11 23:10] |
| la un astfel de comentariu nu prea mai ai ce sa raspunzi decit, impotriva regulamentului, multumesc | |
| = ... | sophie polansky [17.Aug.11 23:56] |
| Am impresia ca l-am mai citit undeva, dar s-ar putea sa ma insel; cred ca formula asta poetica nu mai are vigoare, poemul de tipul monolog, personal, jurnal cu tenta si nuanta poetica, care are dinamism, dar care pierde prin suvoiul de vorbe iuti dar care gradeaza, daca sunt aruncate cu grija, deci poemul-monolog se-asaza undeva in urma, ramane inchis in propriul timp si asta e cred cel mai mare minus. De altfel, poezia biografica sau pseudo biografica si ea a devenit obositoare, formula se poate ajusta usor, in functie de fiecare, dar aici moare. Pana la urma cred ca se poate reveni, mai lejer, minimalist asupra acestei voci, pt ca toata aceasta incarcatura, falsa sau nu de o anume emotie limiteaza, printre altele autorul si textul; dar, desigur acesta-i doar un text, nu un volum. | |
| = sophie | adrian pop [18.Aug.11 06:56] |
| unei formule poetice nu ai cum sa-i atribui sau nu, intrinsec, vigoare asta-i meritul autorului, indiferent de formula poezia asta nu are absolut nimic autobiografic - nici pseudobiografic, nimic dintr-un jurnal cu riscul de a fi prost inteles, trebuie sa remarc ca poezia autobiografica, impotriva careia te pronunti aici, este cit se poate de bine reprezentata de ultimul tau text (este deci fireasca nedumerirea, dar, evident, conteaza mai putin asta) putine poezii reusesc performanta de a se plimba prin timp dupa bunul plac din contra, as spune, a ramine in propriul timp este una dintre calitatile liricii din contra si cit se poate de firesc nu stiu daca ti-ai dori sa-l citesti pe khayyam de ex, rupt de timpul sau si plasat in ferentari (locul unde s-ar putea desfasura actiunea acestei poezii) mersi pentru lectura si pentru impresii | |
| = ... | sophie polansky [18.Aug.11 11:53] |
| Adrian, Cred ca ai inteles foarte bine ce am scris mai sus, daca aveam dubii in privinta asta, nu ma opream sa scriu aici. Restul tine de o discutie lunga, care cere intimitatea ei.Cat despre biografism, nu-l anulez, o sa-ti spun alta data de ce, si am spus care e punctul meu de vedere despre asta, in linii mari, in ultimul paragraf. Iar daca textul meu, ar putea intra in categoria asta, nu ma deranjeaza, din nou, si asta cere o alta discutie; spor la scris! | |
| = Impresii | Enache Narcis Nicolae [18.Aug.11 18:30] |
| mod de a scrie practicat în prezent pe scară largă: construcție liniară a poemului (de fapt, juxtapunerea unor enunțuri), folosirea frecventă a unor enunțuri prozaice, oralități, instantanee din viața de fiecare zi etc., un sarcasm obosit, un reproș difuz la adresa întregii lumi: | |
| = sophie | adrian pop [18.Aug.11 18:30] |
| am inteles, evident am facut citeva obiectii si am exprimat o nedumerire - despre aceasta am si spus ca nu are prea mare importanta ne mai citim, da | |
| = enache narcis | adrian pop [14.Sep.11 18:07] |
| acum am vazut comentariul tau un fel de a spune comentariul tau trebuia sa-l pui intre ghilimelea, dar atunci ce valoarea ar mai fi avut? alex stefanescu i-a adresat exact aceasta propozitie altcuiva | |