| = sunt | Ottilia Ardeleanu [26.Aug.11 22:46] |
| ceva ani de atunci. aș vrea să spun și eu prima impresie despre text. cred că putea fi și mai bogat în impresii și descrieri ale locurilor și oamenilor. ar fi fost cu mult mai interesant mai ales pentru cei care nu am vizitat decât pe la TV o astfel de regiune. apoi, spun că apare prea des cuvântul stradă, în plus, bulevarde. lipsesc diacritice, pe alocuri. aici: "Locuitorii din Beijing par oameni mult mai tineri decât vârsta lor adevărată, nu-i prea poți ghici vârsta.", corect este: ... nu le prea poți ghici vârsta. exprimarea "musonii cu vânturile lor" nu mi se pare în regulă pentru că musonul este chiar el vânt. în rest, cred că a meritat să vizitați această capitală. numai bine, Ottilia Ardeleanu | |
| = Impresii | Enache Narcis Nicolae [27.Aug.11 16:08] |
| Nu înțeleg. În anul 1977 ați vizitat Beijingul? Chiar și așa textul este bun, ați surprins un episod din viața unui oraș asiatic. Nu sunt de acord cu doamna Ottilia Ardeleanu. Impresii și descrieri ale locurilor și oamenilor ar fi bune, dar nu în acest text. Mi se pare echilibrat, iar imaginația cititorului umple golurile. Câteodată cuvintele nu pot surprinde imensitatea. Sunt și câteva greșeli de exprimare, fraze care nu sună prea bine: "Locuitorii din Beijing par oameni mult mai tineri decât vârsta lor adevărată, nu-i prea poți ghici vârsta" . Corect ar fi fost : nu le poți ghici vârsta. Eu aș reformula toată fraza, e greoaie și sună rău din cauza repetiției. Numai bine! | |
| = Raspunsuri | Viorel Darie [28.Aug.11 18:42] |
| Doamna Ottilia Ardeleanu O profesoară vede imediat neajunsurile unui text. Trebuie corectate. Vă mulțumesc pentru observații. Acest text este doar un capitol dintr-un volum de impresii din China din anii 1977-1983. E drept, dacă nu scrii mai multe amănunte când ești la fața locului, ulterior impresiile se estompează, e greu de recreat. Vă mulțumesc pentru aprecieri și sugestii. Domnului Enache Narcis Nicolae Vă mulțumesc pentru aprecierea textului și detectarea unor erori. Erorile le voi repara. Oamenii din China sunt extraordinari. Va mulțumesc. | |
| = Ca musca-n lapte | Florentina-Loredana Dănilă [28.Aug.11 19:05] |
| Viorel, iartă-mă că intru și eu, ca musca-n lapte. China trebuie să fie o țară fascinantă, iar dacă ai avut șansa s-o vizitezi, capitalul acesta trebuie exploatat la maximum. Trebuie, însă, să te hotărăști ce vrei să scrii: proză sau jurnal de călătorie. Eu aș opta pentru proză, ai un stil cuceritor și e păcat să nu îl pui în valoare. Aici e cumva cam amestecat totul, dar sunt convinsă că volumul ar putea fi unul foarte bun. Temă de gândire: De ce n-ai scrie un roman, a cărui acțiune să se petreacă în China? | |
| = Pentru Doamna Florentina-Loredana Danila | Viorel Darie [28.Aug.11 21:05] |
Ideea Dvs este foarte buna, poate conduce la subiecte generoase. Sigur s-ar putea scrie un roman. Fie unul antic, fie unul mai modern. Ar fi o tema de mare tensiune spirituala. Multumesc de idee. Cu stima Viorel Darie | |
| = domnule | Ottilia Ardeleanu [28.Aug.11 21:39] |
| Darie, nu sunt profesoară. autodidactă, da. va trebui să adunați toate capitolele încât să se vadă fața de atunci a Beijingului, cu toate trăsăturile descoperite în calitate de turist. succes! Ottilia Ardeleanu | |
| = nu prea înțeleg | Alina Mihai [29.Aug.11 12:06] |
| m-a păcălit titlul. zic asta fiindcă nu e nicio impresie din Beijing aici. sau nu am găsit-o eu. aflu că există mulți bicicliști, mi se spune asta de două ori. dar o știm cu toții. de la televizor. putem afla cum se zice bună ziua, în chineză, de pe google. tot de pe net putem afla și câte milioane de locuitori are. din câte știu eu, asprimea limbii nu are legătură cu greuțățile prin care au trecut oamenii, ci cu modul în care se realizează (aspirația aspră) diferențierea consoanelor. "Aceștia ieșeau din case muncitorești, plecau undeva spre o fabrică, sau un alt loc de muncă, iar seara se întorceau spre casele lor, de fapt spre dormitoare." acesta este un exemplu valabil peste tot. "Dacă ne rezumăm doar la cele ce-am descris până acum, vă întrebați: Atunci unde este faima acestui oraș? Trebuie să mai așteptațiDoar după vreo lună - două de locuit în Beijing, vom simți adevărata putere economică și socială a acestei uriașe metropole." dacă povestea dateaza de 34 de ani...asta e cam aiurea, să mă iertați. | |
| = plus o greșeluță | Alina Mihai [29.Aug.11 12:06] |
| alta decât cea desemnată de Otilia. "nu-mi făceam stres" e incorect... "nu mă stresa, deranja aglomerația" ps. vreau să fie ceva un lucru și declar că o spun întrucât am ceva experiențe nefericite cu receptarea comentariilor mele. subliniez că tot ce scriu nu vizează umilirea autorului pe care nu am motive să nu-l respect, chiar dacă spun lucruri care nu-i plac despre textul pe care l-a scris.:) | |
| = Pentru Alina Mihai | Viorel Darie [29.Aug.11 13:39] |
Mă pune pe gânduri punctul Dvs de vedere. Textul e scris în 1977, deci este exclus internetul și Google pe atunci. Bicicliști au fost și vor mai fi în Beijing. Știu, poate niște poze ar fi exprimat cel mai bine atmosfera, o imagine face mai mult ca 1000 de cuvinte. Cu stimă Viorel Darie | |
| = Cu părere de rău... | Dan Norea [29.Aug.11 15:40] |
| Se pare că avem/ am avut aceeași meserie. În anii aceia mi s-a propus și mie de către ICI București să merg în China, pentru asistență tehnică software, la calculatoarele Felix C-256 exportate acolo. Nu știu de ce s-a anulat plecarea, fie pentru că nu eram membru de partid, fie pentru că eram din provincie. Așa încât am început lectura textului plin de simpatie colegială. Dar aceasta s-a stins pe măsură ce citeam. O iau pe puncte, analitic, așa cum ești obișnuit: - multe truisme - "Chinezii sunt oameni mici de statură"; "Toți aveau chipuri serioase, păreau de un calm perfect"; păi așa sunt toți bicicliștii din lume, care se îndreaptă către serviciu; - repetiții inutile - "bicicliști și mașini, care claxonau toate cu mare vacarm de mama focului", "Era un vacarm de nedescris de claxoane"; - contradicții - chinezii ba sunt "mult mai tineri decât vârsta lor adevărată", ba au chipurile aspre; - clișee, printre care se regăsesc unele de sorginte comunistă: "rezultatul luptei lor milenare cu vitregiile vieții: vânturile, nisipul pustiurilor, veacuri de asuprire". Clișeele m-au convins că textul a fost scris pe vremea aceea. Dar atunci nu înțeleg fraza "cam așa cum era la București pe vremea lui Ceaușescu". Am recitit textul de două ori și n-am găsit nici măcar o informație cât de cât interesantă. Din punct de vedere literar, nu mai vorbesc. Așa încât consider că s-au făcut prea multe comentarii pe marginea textului. | |
| = :)) | Alina Mihai [29.Aug.11 17:33] |
| Dacă ați scris textul acesta când eu aveam câțiva ani și mulți de aici nu s-au născut, noi, cititorii dumneavostră, abia acum l-am citit. Cu Goole la dispoziție. Trebuie să recunoașteți că un jurnal de călătorie care ne dă informații pe care le putem găsi accesând wikypedia, nu e tocmai atrăgător. Acum trei zeci de ani, acesta ar fi avut, probabil, un alt impact. De aceea - permiteți-mi o sugestie - poate nu ar fi rău să îl rescrieți, valorificând la maxim trăirile personale în "pastile" de amintiri. le-aș citi cu mare plăcere, știut fiind că același loc se olgindește diferit, când diferiți sunt ochii ce-l contemplă. | |
| = Pentru Domnul Dan Norea | Viorel Darie [29.Aug.11 19:18] |
| Poate dacă ați fi reușit să faceți acea călătorie în China, aceste descrieri v-ar fi reamintit niște trăiri unice, când ajungeți într-o țară atât de exotică. Să fi văzut acel vacarm de țârâit continuu de biciclete, claxonări exasperante, și, pe deasupra la toate, megafoanele arțăgoase ale politiștilor de circulație din oraș. Vă asigur, era un vacarm unic în lume. Cu stimă pentru un vechi coleg de breaslă Viorel Darie | |