| + excelent | Paul Gabriel Sandu [09.Dec.11 21:26] |
| E un poem foarte interesant, care se joaca, foarte linistit, cu cateva teme extrem de grele. un poem in care imaginile se aseaza curat unele langa altele, cu cat sunt mai straine unele de altele. crocodilul fetitei cu crocodil e cel mai bland crocodil pe care l-am vazut vreodata. numaratoarea din final reuseste, pana la urma, sa numere bine. si asta e imblanzirea deplina. e rascumpararea deplina. rascumparea posibila numai prin scris. fiindca si eu cred, sau sper odata cu tine, ca uciderea lui abel poate fi nu rascumparata, caci n-ar fi suficient, ci impiedicata! Un text excelent! | |
| = multam, PGS, mare multam! | silviu dachin [09.Dec.11 23:19] |
| salutari, filosoafe! dadusi cu steaua... sigur nu te-a influentat craciunul cu magi si alea alea?:) acu de-a serioaselea: eu cred de-a binelea ca mai sunt cateva suflete pe lumea asta, al caror singur si simplu rost e sa numere intruna pana da cu sot, pana cand cain i n t e l e g e cu inima, cu mintea, cu ce mai are si el in dotare, iar abel se intoarce acasa uitand totul, pentru binele tuturor! in poezie, cred eu, va castiga cel care a gasit binele lumii asteia si l-a repus la locul lui, indiferent de pret! si tu ai inteles asta. cat despre teme grele, poate le-am intelege mai bine daca am avea rabdare sa ni le explice copiii. de aici stilul... si acum, ca tot am scris intr-un singur comm cat in ultimele 50 la un loc, ia si tie o stea, ca ai scris un comentariu mai frumos ca poezia:*:) | |
| = "între două felii" | Ioan-Mircea Popovici [10.Dec.11 06:01] |
| un poem fara replica merita o constelatie chiar daca ar fi sa ma iau numai dupa titlu si tot e un poem de sarbatoare partea aceasta "fetița cu crocodil sare coarda între două felii de pâine să mai numărăm o dată și încă o dată până iese cu soț" o pun in balanta cu "trei caise 5 mantise" | |
| = silviu | Anca Roshu [10.Dec.11 08:01] |
| eu nu (prea) te-am citit pana acum, recunosc, si-mi pare si rau, in acelasi timp. ma bucur c-a fost instelat cu stelute rosii si galbene acest text, ca altfel poate nu l-as fi vazut nici pe el... si ar fi fost si mai pacat. mi-a placut tare ce-am citit aici. dupa comentariul lui paul, nu prea mai am ce sa spun. am simtit si eu aceleasi lucruri, un text greu, cu teme profunde, si care, totusi, e (asa cum am vazut in pagina ta) obositor de simplu. ce vreau sa spun este ca ai reusit o superpoezie aici si simplitatea de care vorbesc mai sus, citandu-te, cred ca este printre cele mai grele lucruri de obtinut. sa povestesti intr-un text care curge atat de firesc asa de multe lucruri, si sa faci sa para toate atat de naturale si usoare mi se pare o realizare grozava. fetita ta cu crocodil mi-a inseninat dimineata si weekendul! multumesc! | |
| = ... | Cristina Cirnicianu [10.Dec.11 08:13] |
| e într-adevăr de apreciat felul acesta de a glăsui în nu prea multe cuvinte atât de multe înțelesuri. se simte inocență dar și durere, amar în acest text. mie mi-a ajuns la inimă! Cu plăcerea lecturii, Cristina C | |
| = multumiri! | silviu dachin [10.Dec.11 14:35] |
| Ioan-Mircea Popovici, respect si multam pentru aprecieri! mai bine puneai crocodilu in balanta, mi-s curios ce asezai pe celalalt taler! asa, m-am accidentat prin logaritmi...:) Anca, relax, nici eu nu ma prea citesc si iaca mi-s mare, sanatos:) Cristina, esti absolut vinovata ca umbli printre poezii cu inima deschisa! viata faina tuturor si cuvinte bine aranjate! | |