| = Maricica | Adam Rares-Andrei [04.Aug.12 19:47] |
| ai in acest text cateva pasaje bune. dar sunt acoperite de insiruirea nenumaratelor idei despre cate si mai cate, intre care nu vad uniunea deocamdata. o sa mai incerc. | |
| = . | maricica frumosu [05.Aug.12 09:10] |
| Adam Rares-Andrei, merci pentru vizită, o să mai arunc din el. | |
| = parere | Ionut Caragea [12.Aug.12 08:19] |
| de la un timp respir o bătrânețe străină și dau înapoi copilăria când trec de colțul neîntoarcerii singurătatea iarăși mă trage la fund acest pasaj este unul profund, in jurul caruia ai putea construi un poem viguros. Atentie la patetism si la definitii banale cand vorbesti despre rai, negarea destinului, ramasite de cafea etc. | |
| + etape | Adriana Lisandru [07.Oct.12 14:52] |
| Eu văd aici o intrigă, o desfășurare a acțiunii și un deznodământ. intriga: primele două strofe (teatrul și artiștii săi - o alegorie a ființei umane, cu toate căutările din incipitul vieții); desfășurarea acțiunii: următoarele două (aici e zona forte a poemului, mărturisirea, dezvăluirea țintei); deznodământul/concluzie: strofa ultimă (venind asemenea unei expirații după efortul urcușului). Mă bucur că am ajuns la poemul acesta, după ce le-am citit pe celelalte trei postate recent. A venit, cumva, ca o limpezire… așa că las o stea aici. să nu uit! titlul e grozav. „m-au iubit toți și nu m-a iubit nimeni” – mulți au gândit sau au simțit asta, puțini au avut curajul să o spună. | |
| = .. | maricica frumosu [07.Oct.12 18:00] |
| merci pentru părere și întârziere, Ionuț Caragea, o să țin cont. Adriana, prea aproape, am prea mult loc pentru tine, mulțumesc frumos. cu drag nu uit! | |