| = redefinire | gabriela marcian [26.Apr.13 11:11] |
| Ai dat o nouă definiție singurății…mai subtilă și cu siguranță mai blândă. | |
| = Re: definire | Dan Norea [26.Apr.13 17:07] |
| Gabriela, mă bucur că apreciezi modestele mele (mă refer la cele de față :)) tristihuri. Sincer, îmi era teamă să nu jignesc o categorie de persoane care, după părerea mea, se simt bine în pielea lor, dar nu vor să fie prea mult băgate în seamă. | |
| = cunoști tu așa multe fete bătrîne? | Cristina Rusu [27.Apr.13 13:27] |
| poemul al doilea este cel mai bun. și verificat clar cu realitatea. sînt multe profesoare fete bătrîne. primul este mai subtil dar destul de bunișor, iar la al treilea aș putea să zic că, plimbăreț cum ești tu prin parc ai văzut o madamă singură și imaginația ta a zburat... am trecut să te salut. ai și tu niște idei tare năstrușnice de făcut haikuuri bia | |
| = Re: cunoști tu așa multe fete bătrîne? | Dan Norea [27.Apr.13 17:42] |
| Nu, Bia, nu cunosc decât două- trei, și toate mi-s dragi. La mine ordinea e 1, 2, 3. De altfel, primul e cel care a startat seria. Năstrușnice, zici? Păi tocmai citeam niște comentarii pe aici, pe agonia: dacă nu vii cu idei noi, ești un poet depășit. Mulțam pentru semn, vizitele tale mă bucură totdeauna. | |
| = 2-3-1 | Viorel Vrânceanu [30.Apr.13 15:15] |
| Nu știu prea multe despre poezia japoneză, dar parcă haiku evită prezentarea umanului; acestea sunt 3 senryu, nu? Văd că nu te-ai cramponat de secvența 5-7-5 și asta cred că e bine. Toate au o sensibilitate aparte, dar eu am rezonat mai mult la doi și la trei decît la primul. Iată și un alt fel de fată bătrînă (fără pretenții de a avea vreo tangență cu arta japoneză): poveste de gang - doi golani și-o fătucă bătrînă deja | |
| = de off | Marinescu Victor [30.Apr.13 15:26] |
| Viorele, esti tare! + poveste de gang - doi golani și-o fătucă bătrînă deja merita privit si privit si sa fie iar privit si cand te saturi ce altceva sa mai faci, e batrana deja. felicitari!!! mi-a placut | |
| = Re: Viorel Vrânceanu | Dan Norea [01.May.13 23:08] |
| Viorel și Victor, cele trei tristihuri sunt totuși haiku-uri, pentru că fiecare are și ceva din natură, ceva sezonal. Faptul că apar și oameni e ceva obișnuit în ultima vreme. Un senryu reflectă numai natura umană și are o sămânță de umor sau ironie, dar într-o formă mai delicată, mai subtilă decât epigrama noastră. Și încă ceva, prin cercurile cunoscătorilor se spune că a cam dispărut diferența dintre haiku și senryu. Tristihul tău are tot ce-i trebuie ca să fi categorisit drept senryu - natură umană, satiră, subtilitate. Dar e atât de trist încât nu l-aș încadra în lirica niponă. Ceea ce nu-i știrbește din merite. | |