| = Iti creezi singur o lume | razvan rachieriu [12.Mar.14 12:16] |
| Când nicio lume nu te mai vrea, îți creezi singur una din monadele poeziilor, în care timpul are un singur imens hiatus, care se întinde de la 0 la plus infinit, și în acel hiatus te-ai depus pe tine, făcut din puncte înnodate înglobând nesfârșirile, atât de vii și totuși atât de pline de iluzii. Între două dureri normale stă anormalul ce se depune într-o lacrimă inedită, pe când normalul exilat pe insula lui niciunde, condamnă neputința ce a devenit din proscris arhetip. | |