| = Sufletul lumii si destinul universal | razvan rachieriu [31.Jul.14 10:03] |
| Când indiferența devine actor principal într-o piesă scrisă de un diletant fără vocație literară, ce își lasă stigmatele lipicioase și vâscoase în sufletul lumii, ar fi util să ne scriem noi înșine propriul scenariu al vieții, care, pus laolaltă cu celelalte într-o ordine marcând nivelele inferioare, mediocre și superioare, să schițeze destinul universal. Ai clipit, și munții de indiferență s-au sfărâmat, și deodată s-a deschis în fața privirii o panoramă vastă, în care, într-un colț se întrezărea un elizeu, iar în altul un intermundiu. Da, mi-a plăcut, gnomicul coexistă cu expresivitatea. | |
| = Da, mai scriu și cu accent pe reflexivitate | George Pașa [31.Jul.14 20:21] |
| Mulțumesc, Răzvane! Mă bucur că mai citești ceea ce scriu, mai ales că ai rămas printre singurii utilizatori mai vechi de pe Agonia care mai comentează în pagina aceasta (dacă nu chiar singurul). Cu stimă, George Pașa | |
| + "Din pieptul meu să răsară duminici" | Florentina-Loredana Dalian [01.Aug.14 00:46] |
| Foarte frumos acest vers (dar nu numai); l-am perceput ca pe o dorință de purificare, de înălțare. Și finalul, câmpia cu rol nivelator, cu efect de liniștire, de anihilare a atâtor fericiri/ nefericiri, o "împăcare trasă la sorți". Cred că am luat-o pe arătură (că tot veni vorba de câmpie). Pe scurt: mi-a plăcut. E poezie. | |
| + ceea ce contează... | Teodor Dume [01.Aug.14 19:12] |
| foarte frumos și sugestiv titlul. mi-a plăcut în primul rând sinceritatea și larghețea în care autorul își desfășoară vrerea de a nu părăsi ceea ce de fapt ar trebui să ne caracterizeze pe mulți dintre noi." Nu mă mut niciodată din mine:/îmi pasă./Nu trimit către alții/apăsările din suflet,/ știu să le transform /în dimineți răcoroase." e un text etalon, după părerea mea,care punctează, în detaliu, acele "apăsări din suflet" dar, deși se delimitează de acea stare a indiferenței, "voi învăța să respir aerul vremii/doar atât cât e nevoie/ca din pieptul meu să răsară duminici." mi se pare o scriitură cu un ton aparte, benefic acelora care știu să-l perceapă în maniera redată de către autor, "ceea ce contează" da, este multă poezie aici! mi-a făcut plăcere trecerea și lectura. cu sinceritate, | |
| = despre menirea poetului | Victor Țarină [10.Dec.18 14:27] |
| Chiar reusit acest poem despre menirea mai inalta a poetului. Chiar daca il intampina munti de indiferenta el stie sa pulverizeze in inimi argintul, vindecator. Poezia ca si rugaciunea poate deveni o "atentie Vindecatoare". Ceea ce conteaza este in cele din urma o"Ars poetica" Ganduri bune, | |
| = . | George Pașa [03.Aug.14 18:56] |
| Vă mulțumesc frumos pentru impresiile dumneavoastră de lectură. După câte văd, mai există cititori interesați de ceea ce scriu, de aceea este posibil să mai postez pe aici din creațiile mele. Dacă voi mai avea inspirație să scriu. | |