| + sensibil, | Ottilia Ardeleanu [03.Dec.14 23:06] |
| un poem care ninge cu sensibilitate feminină. el se așază cuminte precum zăpada care cade lin, feeric. dar nelipsit de tristețe, ca și cum niște pași lasă urme adânci și negre pe cuprinsul imaculat. | |
| + de bine | Oana Hemen [04.Dec.14 01:18] |
| e aici un ton trist, care te tulbură și te resemnează prin simplitate... care nu-și caută amarul în alcool, ci găsește pacea interioară în mângâiere. îți stă bine așa. blândă, ușoară ca un fulg și cu o dragoste mirosind a portocale. | |
| + esență de portocale | Vasile Munteanu [04.Dec.14 06:06] |
sau când supranaturalul devine tangibil; aici, literele au cu adevărat acel parfum (orange vine din naurange - naranj = parfum) inconfundabil, de fruct al nopților caracterizate de privațiuni; de fruct a cărui esență combate insomnia, surescitarea, degradarea prematură a viului; la fel ca prezența sărbătorilor visate; la fel ca prezența lui; deocamdată absente. mi-aș permite două sugestii: i) "din luna lăptie coboară/ nopțile albe" (e o amplificare a efectului + polisemie); ii) "cum ții o cană aburindă" (ceai vs lapte, succesiv). | |
| = ninge cu stele | valentin ionut [04.Dec.14 09:27] |
| de portocală. poezia este decentă, consider. de sezon. mai mult, de interior ca o comoditate. | |
| = mda | Alexandra Negru [04.Dec.14 09:39] |
| un poem cald, frumos, dar fără nimic extraordinar, nici în exprimare, nici la nivelul construcțiilor. partea "din luna albăc oboară nopți de lapte" mi se pare extrem de clișeică. "eram doi copii și aveam o portocală". pam pam | |
| = înstelează cu omăt | Vasile Munteanu [04.Dec.14 09:54] |
eu cred că poezia aceasta, una în care "feminismul" nu este un neajuns (cum în majoritatea acelora născute din tâmplă de femeie), este una a emoției pure, nicidecum una "de sezon"; anotimpul și conjuncturile lui specifice sunt numai un pretext; propun un exercițiu de imaginație: înlocuiți "zăpada porcilor" cu "zăpada mieilor", iar sărbătorile de iarnă cu cele pascale - singurătatea nu ar fi fost mai puțin singurătate; însă, din motive lesne de imaginat, inevitabil accentul ar fi căzut pe aspectul religios; prin urmare, aici, "sezonul" este un adjuvant; desigur, pentru cine nu manifestă intoleranță la sare, de exemplu (factor al dezghețării); sau la feminism poetic. în altă ordine de idei, am mai spus-o: poezia nu este coniac, nici numărul stelelor nu îi conferă implicit calitate superioară (v.s.o.p.); ele certifică un simplu fapt: al lecturării și aprecierii unora dintre utilizatori (care întrunesc anumite criterii administrative); nu devine prin înstelare "capodoperă"; este și rămâne un text pe care unii îl vor aprecia, alții nu; iar lumea își urmează cursul ei firesc... | |
| = sigur! | valentin ionut [04.Dec.14 10:04] |
| doar atrageam atentia. nu este ca nu am fi in rezonanta cu o anumita sensibilitate, este ca vreau sa iubesc poezia si felul ei particular sa fie extraordinar. | |
| = cu toții avem dreptate | Vasile Munteanu [04.Dec.14 10:51] |
ehe, câți copaci ar fi salvați dacă singurul criteriu al popularizării poeziei ar fi "originalitatea" (la care, parafrazându-l pe Valery, oricum nu ne-am pricepe...). | |
| = portocale | Cristina Rusu [04.Dec.14 11:20] |
| Copilărie, crăciun, brad, portocale și dulciuri, pe scurt atmosfera de sărbători. Poemul are sensibilitate, puritate, simplitate. Ce ar trebuie să fie mai extraordinar decît acestea enumerate? Să nu ne îndepărtăm de poezie. Să rămînă bucuria de a citi un vers cald. Prea mult cotidian, creier etc nu ajută cel mai mult poezia în evoluția ei. Nu asta e baza. Am citit că se apropie ziua ta de naștere. La mulți ani! Să ai un sfîrșit de an minunat. Cu prietenie, Bia | |
| = Ce frumos licăresc steluțele ce mi-ați dăruit! | Ștefania Pușcalãu [04.Dec.14 17:17] |
| Mulțumesc fiecăruia în parte pentru trecere și pentru rezonarea cu textul. Nu am pretenția a-l considera un text “altfel” , după cum a spus și d-l. V.Munteanu, nu-i capodoperă dacă-i înstelat. N-am venit cu nimic nou ca și tehnică pentru că starea e nouă aici de fapt (pentru mine). Tristețea rămâne trecut, “de-acum vin alte ierni / mai așezate mai blânde”, acum sunt în perioada aia frumoasă cu miros de portocale dulci. Asta s-a și vrut scris și nu o poezie “de sezon”. Iau în considerare părerile voastre, idei de a schimba pe alocuri, fiecare comentariu în parte fiind constructiv. Pe câțiva dintre voi îi citesc de mulți ani aici pe site, iar pe unii i-am descoperit acum, cu trecerea lor pe la mine, ceea ce mă bucură. Mulțumiri & Sărbători calde să aveți! P.S. Da, Bia, urmează treizeciul ăla care sperie de moarte femeile :)) | |