| = Esenta ta fiintiala se desprinde de materie | razvan rachieriu [20.Mar.15 09:53] |
| O poezie deosebit de expresivă, cu cuvintele o maree de stele, ce se întinde progresiv și acoperă țărmul unde s-a încuibat întunericul, care absoarbe furtuna în iriși și o transformă într-un elizeu prin care se rotesc miracolele și misterele descătușate de cunoașterea telurică, căutând în van să le înțeleagă esențele esoterice. Esența ta ființială se desprinde de materie, pentru a ființa în imaterial, imperceptibil și impalpabil, acolo unde libertatea este maximă, având acces la utopii și anarhii. O poezie convingătoare, care a făcut exces (în mod pozitiv) de imaginație poetică. Felicitări ! | |
| = Materie, antimaterie - aceeași dimensiune a infinitului! | Maria Elena Chindea [21.Mar.15 06:52] |
| Recunosc că aceasta - aglomerarea excesivă de imagini, idei, metafore - este una din tarele care mi se impută de mulți pe bună dreptate, Răzvan! Cred că determinarea astrologică ar fi una din cauze! Dezghețurile de primăvară vin în avalanșe!:)) Ca de obicei scanările tale în esența mesajelor spirituale ale poemelor mele este de mare acuratețe! Încântată că ți-a trezit interesul țesătura metaforică a interogațiilor mele privind ființarea în această dimensiune! | |