= Bunele sentimente, benfice, asemeni mierii de albine! | taia preda guiggiani [16.May.15 15:16] |
Cunosc perfect senzația încercată la moartea neașteptată a unei persoane odinioară dragi sau importante, chiar dacă nu neapărat intimă! Este o frustrație în plus celei de a fi fost ignorat sau doar puțin mai mult decât indiferent in timpul vieții celui dispărut. Situațiile nu sunt aceleași, pentru fiecare dintre noi intervine istoria personală; pierderea rămâne dezolantă, iar sentimentul de a fi rămas cu o datorie de gratitudine este foarte pronunțat. Cred cu adevărat că cei plecați dintre noi ne cunosc păsul, așadar, ne consolăm cu lucrarea gratuită a invizibilului! Găsesc că posibilitatea de a putea "comenta", în mod amical, de a condivide gânduri și trăiri, așa cum se poate face pe "Agonia", este o metodă foarte eficace de a putea participa la creație și a împărtăși experiențe, altminteri ascunse, exact ca într-un compartiment de tren, unde necunoscuții își fac confidețne spontan, permițându-le să atingă la umanitatea de multe ori ascunsă din teama de ridicol. Păcat este atunci când cei ce comentează se năpustesc cu considerații inadecavte, uneori chiar de ostile, fără a se gândi nici macar o clipă că ar putea răni... E drept că este și o metodă rapidă, inechivocabilă de a ne dumiri de la ce catedră ar veni o astfel de atitudine. Voi continua a vă citi! Grand merci! ( Rima e spontană, de aceea o și mențin!!!) | |