| = prima | Ioan Postolache-Doljești [16.Apr.15 12:48] |
| strofă e faină de tot. "ca și cum ai îmbrăca un costum roz la o înmormântare" face mii de parale... Sincer, Ioan. | |
| = multumesc Ioan | Leonard Ancuta [16.Apr.15 16:07] |
| apreciez semnalul tau, lasat aici. chiar ma mir ca cineva se mai incumeta sa ma comenteze :) | |
| + e frica aia... | Teodor Dume [16.Apr.15 20:36] |
| observ aici mimica unui gest împlinit și foarte bine reliefat prin punctările atent făcute, detailate și desfășurate în stilul binecunoscut al domnului leonard ancuța. pornind de la câteva stări , aparent , cotidiene (vezi deschiderea)și trecerea la o tentă aparte(strofa de final) ,construcția întregului se reazămă pe un postament solid "e frica aia, trece prin tine ca o ață prin urechile acului te coase în afara ta ca și cum ai îmbrăca un costum roz la o înmormîntare," citit cu plăcere luminez | |
| + Pur si simplu | Mariana Pancu [16.Apr.15 21:57] |
| Nu e vorba de indrazneala de a comenta sau nu. Doar ca,uneori cuvintele sunt de prisos. Unele dintre poemele tale merg la suflet, unele nu. Pur si simplu. Stea. | |
| + sauvignon, indeed | Petru Teodor [17.Apr.15 00:21] |
| poezia asta îmi aduce aminte de 'Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război'. Câtă tristețe concentrată în ultima strofă. Minore cizelări. ai o delicatețe de licean în metafore, aici. mă întreb dacă ești tu... poezia alunecă de la dragoste la delir, de la dialog la monolog, de la roșu la roz-pal. excelsior, Leo! | |
| = rosu sec | Leonard Ancuta [17.Apr.15 14:32] |
| ia te uita ce de stele. la cat sunt eu de carcotas, as zice ca e pacat sa primesc atatea stele pe un text, si nici macar un comentariu la alte poeme, zic eu la fel de bune ca acesta. stiu ca este un text reusit, de fapt sunt doua, si cel anterior este cumva din acelasi ciclu, cred ca este la fel de bun, dar na, ala a ramas neobservat. bine, sa zicem ca-s multumit ca pana la urma uite, munca mi-e apreciata, dar nu pot sa nu remarc faptul acesta, ca lumea s-a cam plictisit sa comenteze pe site, si in general se practica reciprocitatea. totusi va multumesc pentru efortul vostru si aprecierile voastre si va invit sa cititi si celelalte poeme ale mele. nu toate sunt extraordinare, dar va asigur ca sunt cateva pe langa care ati trecut fara sa priviti si cu siguranta ati ratat macar cateva imagini bune. | |
| = Frica ca o ata ce trebuie rupta | razvan rachieriu [17.Apr.15 10:17] |
| Sunt lucruri pe care le simți zvârcolindu-se pentru a ieși la suprafață și a fi dezvăluite, însă nu le poți spune decât prin acordul poeziilor proprii, te amăgești învârtindu-te zi de zi în același cerc al iluziilor, iar realitatea te izbește în plex, când intuiești că ceilalți te privesc ca și cum ai deraiat de pe șinele vieții. Frica trece prin noi ca o ață prin urechile acului, iar după ce ne coasem cu ea buzunarele rupte și gaica de geaca de piele cu care ne îmbrăcăm rizibilul pentru a nu fi persiflați, ar trebui să o rupem, să rămână doar acul cu care să înțepăm gândurile recalcitrante. Felicitări ! Ești un maestru. | |
| = RR | Leonard Ancuta [17.Apr.15 17:30] |
| Rayvan, nu sunt un maestru, dar poate ca peste ani, dupa suficienta munca, poate voi reusi sa devin unul. secretul poeziei consta in faptul că, pentru a fi bu, cat de cat, nu-i nevoie doar de talentul innăscut. mai e nevoie si de munca, de foarte multa munca, si asta presupune studiu, inseamna citit enorm, inseamna sa te implici in poezie pana ajungi sa devii una cu ea, pana fiecare gest al tau, sau ceea ce spui, ce vorbesti in mod curent, isi are radacinile infipe acolo. sunt multi oameni care ma acuza ca scriu mult, da, poate ca asa e, dar ei au uitat ca Emily Dickinson a scris, sub forma de exercitiu, cate o poezie pe zi, timp de un an, doar pentru a-si forma mana? le-a scris si apoi le-a aruncat, fara sa pastreze nimic, tocmai pentru ca scopul era sa se formeze, nu sa scrie poeme. sunt multi autori care scriu, unii destul de mult, si care se pretind poeti. sunt altii care ii citesc pe acestia si-i apreciaza, insuflandu-le incredere si cumva ideea unei valori. e o amagire, o autosuficienta crasa, prin care o multime de veleitari ajung sa se creada poeti cu notabile calitati. si ca cititor trebuie sa te formezi, si ca cititor trebuie sa ajungi sa discerni intre ce e valoros si ce nu, dar hai sa zicem ca majoritatea cititorilor nu prea ajung sa-și expuna opiniile. insa ca scriitor, e de datoria ta sa ajungi sa vezi valoarea, sa ajungi să distingi intre poezie si fake, si mai mult decat atat, sa stii unde te situezi, sa stii cat esti de bun si ca in niciun caz nu esti genial. pentru ca geniul e doar 1%, restul e munca, e transpiratie, si o poezie buna poate sa apara dupa zeci de esecuri, chiar dacă mediocre. eu ma bucur sincer ca ma apreciezi, dar in acelasi timp stiu ca inca mai am de munca pana aceste aprecieri ar putea deveni realitate. mersi! | |
| = Profund | tea nicolescu [17.Apr.15 15:49] |
| "în cadă privești florile moarte din stomacul ei o toamnă timpurie ce mușcă din dragoste"...te intreci pe tine aici, Leo. Tea ( dau si eu o * fictiva) | |
| = In cinci puncte | Mariana Pancu [17.Apr.15 15:52] |
| Te contrazic... nu e vorba de reciprocitate. Eu sunt din cei care te citesc, uneori mai comentez si nu astept nimic de la tine. Ai multe texte bune, unele foarte bune si unele mai putin inspirate, ca noi totí de altfel. De ce nu comenteaza lumea??? Unu - pentru ca esti "carcotas" dupa cum singur recunosti... destul de dificil de abordat si ciudat, ca mai toti artistii (parere strict personala) Doi - eu una comentez rar pentru ca urasc comentariile prea elaborate pe text. imi amintesc de comentariile din liceu cand trebuia sa scot dintr-un text apa din piatra seaca. oricum, eu sunt o profana si nici nu prea ma prea pricep la comentarii. Mi se pare ca de multe ori cel are comenteaza depaseste conturul pe care autorul il urmareste in text (adica e pe afara) Trei - textele foarte bune nu au nevoie de comentarii, acestea sunt pur si simplu de prisos Patru - nu cred ca numarul de comentarii releva calitatea textului Cinci - daca as fi dat steluta de cate ori mi-au placut textele tale ar fi zis lumea ca am ceva cu tine (asta e o gluma) Tu scrie.. cine are de citit, citeste!! | |
| = so | Leonard Ancuta [17.Apr.15 17:30] |
| nu ma plang ca nu primesc comentarii, adica e clar ca in marea lor majoritate reactiile mele sub alte texte sunt pentru a spune asa nu, si nu pentru ca am ceva cu oamenii respectivi, ci pur si simplu uneori imi face placere sa infierez veleitarismul si snobareala asta cu autori si poeti si poezie si stelute si laude si etc tocmai acolo unde e cazul, ca mai devreme la un text lipsit de valoare la care au aparut 3 stelute de la persoane carora sincer le-as retrage acest drept pentru ca nu stiu poezie. eu vb in calitate de poet, si cum spunea baudelaire, nu exista critic mai bun pentru un poet decat alt poet. stiu, sunt cam solitar pe aici, am pe toata lumea in cap, sunt cenzurat, am fost denivelat, dar nu vreau sa cedez. in fata poeziei nimeni n-ar trebui sa cedeze, si cu atat mai mare pacatul celor care apreciaza fara discernamant. in orice caz, ma bucur ca ma apreciati, aceia care inca o mai fac si promit ca am sa fiu la fel de rebel, recalcitrant spinos si intepator ori de cate ori voi considera ca e cazul. | |
| = ... | Marinescu Victor [09.Nov.17 10:16] |
| munca prin poezie e ca nuca in perete. cand ajungi sa muncesti prin poezie mai bine te opresti din poezie si te-apuci de altceva. | |