| = Absoarbem in acelasi timp sfintenia si profanul | razvan rachieriu [10.Dec.15 11:40] |
| ''În miezul unei vieți trupurile noastre'' absorbind în același timp sfințenia și profanul, vor avea efluvii de ''tămâie și întuneric'', căci străbatem ''ținuturi apăsătoare'', ireale, născute ''în fiecare cuvânt'' ducând greutatea luminii și a întunecimii,iar din ele au ieșit ''dorințele'' lăsate să plutească într-un ''cer'' care se ''strânge'' din ce în ce mai mult în jurul omului. Să cultivăm ''liniștea'' ca antidot împotriva tumultului. | |
| + Antonia | Oana Hemen [10.Dec.15 12:14] |
| Un text candid, alunecos, sfios, chiar grav. Iar imaginea ”cerul mi se va strânge pe inimă” e grozavă. O decadență ritmată și intimă surprinzătoare. Fain, fain! | |
| = m-ați bucurat | Zavalic Antonia-Luiza [10.Dec.15 23:00] |
| Răzvan, mulțumesc din suflet pentru fiecare analiză atât de detaliată a fiecărui text de-al meu. Oana, mulțumesc mult pentru trecerea plină de generozitate. Te pup Eugenia, mulțumesc frumos pentru recomandare. | |