| + Felicitări! | Dan Norea [16.Jul.16 16:40] |
| Pe Vasilica Grigoraș o știu de câțiva ani, din concursurile online de haiku. I-am apreciat filonul liric și, uneori, umorul. Dar citindu-i cele câteva tanka din prezentarea cărții, constat că are în plus sensibilitate și profunzime. Pentru toate acestea, dar și pentru a atrage atenția asupta volumului, vin cu o stea. Vasilica Grigoraș, felicitări pentru volum și la mai multe! Ana Urma, felicitări pentru o prezentare de excepție! | |
| + felicitări! | Teodor Dume [17.Jul.16 14:45] |
| orice carte e o părticică din noi. în cazul de față felicit autoarea cărții și mulțumesc anei urma pentru prezentare. mult succes! luminez drumul cititorului înspre frumos | |
| = Mulțumiri! | Ana Urma [17.Jul.16 22:06] |
| Da, este o carte frumoasă ca și conținut dar și fizic, începând de la copertă, culori; mesajul ales pentru titlu deconspiră faptul că este o carte de suflet, așa cum și afirmă autoarea pe prima pagină după prefață, prin dedicția: “Copiilor mei … care m-au învățat să descopăr iubirea necondiționată și să regăsesc copilul din mine”. Articolul postat este de fapt prefața cărții. Cartea am primit-o de curând, are 150 de pagini, îndeamnă la reflecție asupra vieții, timpului, mulțumind într-un fel cerului pentru daruri. Mulțumesc Dan Norea, Teodor Dume pentru comentarii și stele ! Mulțumesc pentru remarcare! | |
| + Laudă vouă! | Gârda Petru Ioan [17.Jul.16 22:25] |
| O felicit pe autoarea cărții pentru că a reușit să scoată un volum cum puține sunt (mă refer mai ales la specia literară, dar sunt convins - de către autoarea articolului - că e importantă și în cadrul ei). O felicit pe autoarea articolului pentru competența și dragostea (aproape) cu care s-a aplecat asupra manuscrisului. Mult succes! | |
| = Gând bun! | Ana Urma [17.Jul.16 22:52] |
| Mulțumim! aceleași urări pentru toți iubitorii poeziei de inspirație japoneză. | |
| = Pentastih versus tanka | Magdalena Dale [18.Jul.16 16:39] |
În primul rând felicitări autoarei pentru volum. Nu știu ce conține volumul de aceea am să mă refer doar la exemplele oferite de autoarea articolului, din punct de vedere al poemului tanka. ”În zorii zilei / pajiștea plină de flori – în zborul lui / și cucul a amuțit / văzând sânzienele”. Nu îndeplinește cerințele estetice ale poemului tanka. Este un pastel reușit și atât. Nu orice pentastih care respectă numărul de silabe și repartizarea lor poate fi încadrat ca fiind poem tanka, după cum nu orice tristih de 17 silabe este haiku. În poemul tanka nu are ce să caute umorul! Dacă este prezent umorul atunci vorbim despre kyoka, care conform dicționarului japonez-român de termeni poetici alcătuit de Cristian Mocanu este: ”poezie umoristică, ironică sau caricaturală, în forma unei tanka. Adesea satirizează poeții și operele lor. Echivalentul japonez al epigramei sau limerick-ului”. Îmi pare rău, dar ” paradoxul, antiteza, elipsa” nu sunt categorii estetice proprii poemului tanka. Pivotul este ceea ce caracterizează poemul tanka și desigur prezența indispensabilă a naturii ca punct de plecare a meditației poetice. ”Iarna sădind / flori de gheață în geam / și bujori în obraji – și soarele pălește / de-atâta frumusețe” și acest poem este tot un pastel. ”Primul vis din an – mă oglindesc în seninul / din ochii tăi dragi / cucerind împreună / cerul plin cu stele” este un pentastih de dragoste reușit, dar nu poem tanka! ”Plimbarea în parc – din pruncie până la adânci bătrâneți / e-o rodnică lectură / despre iubirea vieții” este poem ce nu poate fi considerat poem tanka. ”Corabia vieții / hălăduind pe valuri – îngenunchind / deschid inima spre Cer / să pătrundă lumina; sau Căutând calea / alerg ușor tremurând – speranța m-ajută / s-aud iarba cum crește-n / tainic murmur de izvor” pot fi încadrate doar la categoria pentastih. ”pregătindu-ne / de-nviere prin moarte / spre tăcerea albastră, despre binecuvântare și credință” un mesaj emoționant dar nu este tanka! Noaptea așterne pagini albe în calea pașilor timizi – doar cu pana inimii scriu poezia vieții Acest poem se apropie mult de poemul tanka! Pivotul există și este bine folosit. ”Pe vechiul sipet / stă cartea de căpătâi – doar în lumină / învățăm alfabetul / de aur al iubirii” nici acest pentastih nu este tanka. Am intervenit doar pentru că îmi doresc să nu se creeze confuzia că orice pentastih, oricăt de emoționant ar fi ca mesaj poetic, poate fi considerat poem tanka. Încă o dată felicitări autoarei pentru acest volum ce conține un mesaj poetic emoționant și poate că dincolo de orice alt comentariu este singurul lucru care contează. | |
| = Mă bucur | Ana Urma [18.Jul.16 19:32] |
| Doar în așteptările mele cele mai otimiste am sperat că prin articolul inițial volumul va avea un astfel de ecou între suflete și minți pereche! Personal apreciez scriitorul ca și om și consider că orice demers literar este lăudabil și, undeva în experența noastră de făuritori de stihuri, fiecare ar trebui să nu uităm că suntem și critici și criticați. In cazul de față subiectul vorbirii este o scriere de suflet pe care autorul înțelege să o împărtășească nu doar cu cei apropiați, și prin simpatie ca și cititori poate-i devenim și noi dragi. Sper să avem o sesiune de comentarii și după lectura volumului! | |
| = Și totuși revin... | Magdalena Dale [19.Jul.16 23:22] |
| Orice act de creație este o mică parte din sufletul, sensibilitatea autorului. De aceea nu vreau sa supăr pe nimeni. Este o floare a sufletului în fața căreia mă plec cu admirație, tocmai de aceea în comentariul meu anterior nu am criticat acest aspect. Nu contest mesajul poetic al autoarei. Nu am nicio îndoială că sunt poeme deosebite cu putere de pătrundere și rezonanță în rândul cititorilor. În comentariul anterior m-am referit strict la forma în care sunt încadrate aceste poeme. Cel puțin în exemplele oferite aici nu sunt respectate cerințele estetice ale poemului tanka. La reeditarea acestui volum rugămintea mea este să omiteți precizarea referitoare la tanka. Ar fi păcat să inducem în eroare cititorii care poate sunt mai puțin familiarizați cu lirica de inspirație niponă! Oricum înainte de a decreta că aceste poeme sunt tanka poate ar fi trebuit cerută părerea poetului Șerban Codrin, care înțeleg că se bucură de apreciere necondiționată! În afară de asta, îmi pare rău să spun, dar și în articolul entuziast scris de dumneavoastră s-au strecurat câteva inadvertențe legate de cerințele estetice ale poemului tanka. Poemul tanka nu are legătură cu ”paradoxul, antiteza, elipsa” iar kireji este specific haikuului, nu este o cerință a poemului tanka. Aici pe agonia puteți citi poeme tanka (trei secvențe) scrise de Șerban Codrin introduse în biblioteca virtuală de Maria Tirenescu. Poate veți remarca că nu există kireji! Concluzia mea este că poemele prezentate de dumneavoastră aici NU SUNT POEME TANKA! Mă bucur că ați descoperit poemul tanka ca modalitate de exprimare poetică, dar am rugămintea să nu facem confuzii și astfel să oferim celorlalți informații eronate. | |
| = « Adevărata înțelepciune este aceea de a ști că nu știi nimic » - Socr | Ana Urma [21.Jul.16 22:26] |
În ceea ce privește tanka, nu se poate susține că în literatura română acest gen de poezie este bine definit din punct de vedere al regulilor de construcție. Dimpotrivă, în crearea acestui gen de poeme ne ghidăm în special prin puterea exemplului. Doar în urma unei lecturi extinse a acestor genuri (tanka, haiku…) poetul poate crea stihuri cu formă apropiată de originalul nipon, care până la urmă este etalonul spre care tindem toți, indiferent de țara de origine. Paradoxul, antiteza și elipsa pe care atât de vehement le combateți în cuprinsul unui tanka, sunt mai frecvente decât credeți și în nici un caz nu sunt defecte în construcția poemului. Trebuie să mai recunoaștem și că informațiile tehnice despre construcția unui tanka ne sunt valabile doar în spațiul internetului, adesea exprimate într-un limbaj generalist și în strânsă legătură cu haiku-ul și nu în cadrul unui tratat oficial acceptat și recunoscut de către specialiști. În acest sens mă voi referi în continuare la un articol disponibil la următorul link http://revista-literatura-romana.blogspot.ro/2015/03/magdalena-dale-reprezentanta-de-varf.html în care se menționează că « primele trei versuri din tanka se vor desprinde și vor forma un poem și mai concentrat, cel de tip haiku ». Nu este greșit să susținem că haiku derivă din tanka și, prin urmare, cel puțin la nivelul primelor trei versuri din tanka, se pot aplica sau nu modalitățile paradox, antiteză și elipsă întâlnite la haiku. Personal aș aprecia dacă ați putea indica materialul de specialitate în care se regăsesc interdicțiile menționate de către dvs. referitoare la aspectele privind paradoxul, antiteza, elipsa și kireji în construcția tanka. În prezent, așa cum am arătat mai sus, aceste materiale nu sunt accesibile publicului larg din care fac parte și eu. În aceasta ordine de idei nu își găsește justificare afirmația dvs. că articolul meu inițial ar putea fi sursa unei eventuale erori de informare. Dincolo de teorie, cred că de acasă de la ea și până la noi această poezie ajunge așa cum trebuie, noi îi punem uneori tipare și zăbrele, iar japonezii, mai indulgenți, ne premiază la concursurile lor, primim distincții, laude, scriem în reviste, ceea ce înseamnă că în ciuda diferențelor de opinie tindem spre universalitate, frumusețe și armonie. | |
| = Îmi pare rău, dar... | Magdalena Dale [23.Jul.16 23:52] |
Adevărat! Cu cât știi mai mult, cu atât îți dai seama că de fapt nu știi nimic. Eu nu am pretenția că știu totul perfect, dar vorbesc din experiența mea de 10 ani, timp în care am publicat permanent în revistele specializate doar pe tanka. Greșiți foarte mult când afirmați că străinii sunt mai îngăduitori. Ați încercat vreodată să trimiteți poeme tanka spre publicare în revistele din străinătate? Bănui că nu, pentru că nu v-am văzut niciodată publicată, sau a doua variantă ar fi că v-au fost respinse poemele! Ca să poți publica în revistele străine se cer un anumit număr de poeme. Ele pot fi respinse, sau o parte din ele sunt acceptate. Deci există o selecție care evident implică și critică. Nu este nimic publicat automat! Informațiile despre tanka sunt foarte bine sintetizate pe site-ul Aha Poetry a lui Jane Reichhold: http://www.ahapoetry.com/TANKA.HTM De altfel Jane Reichold este cea care a organizat un concurs de tanka timp de 20 de ani. Era un fel de kukai doar ca poemele erau tanka. Fiecare participa cu trei poeme tanka. În anul 2006 am avut marea bucurie ca toate cele trei poeme cu care am participat să fie câștigătoare. http://www.ahapoetry.com/ts2007.html În ”Atlas Poetica”, un site specializat pe poeme tanka găsiți de asemenea informații utile. http://atlaspoetica.org/ Când accesați acest link în partea dreaptă veți găsi doua mini antologii de tanka cu poeți români realizate de mine prin bunăvoința lui M. Kei. Suntem singura țară care a avut cele mai multe accesări, de aceea suntem singura țară care are două antologii, nu doar una. În prima antologie veți găsi o scurtă prezentare a poemului tanka în România scris de Vasile Moldovan. Poemele sunt și în română. Articolul la care vă referiți în comentariul dumneavoastră este o recenzie a unui coleg de la Societatea Scriitorilor Români. Sunt de câțiva ani și membră a Societății Scriitorilor Români iar în cadrul cenaclurilor lunare am încercat să aduc în discuție poemul tanka pentru că este mai apropiat de universul poetic cu care suntem obișnuiți. Unul dintre colegi a fost entuziasmat de impactul liricii de inspirație niponă și s-a oferit să facă o recenzie cărții mele de tanka. Introducerea pe care o face nu este una de specialitate, informațiile cred că le-a luat de pe internet. Dar și aici greșiți! În recenzia respectivă se spune că ”primele trei versuri din tanka se vor desprinde și vor forma un poem și mai concentrat, cel de tip haiku poemul haiku” dar din această aserțiune nu rezultă că într-un poem tanka prima parte este un haiku. Haikuul s-a desprins din poemul tanka, dar a avut ulterior o dezvoltare proprie care a trecut prin mai multe faze. Nu am vrut să insist asupra acestui aspect pentru că intenția mea este doar să atrag atenția asupra poemului tanka în cadrul Societății Scriitorilor Români. Aici pe agonia altfel se pune problema. Aici s-ar putea ca unii colegi să dorească să scrie tanka și pornesc greșit în abordarea acestui gen! Pivotul ține loc de kireji în poemul tanka! De fapt problema ”kireji” nu am înțeles-o de la început. Multe dintre poemele mele sunt cu kireji ceea ce este greșit! Din păcate nu mi-a atras nimeni atenția și îmi pare rău. Dar nu kireji este cel care desființează un poem tanka! Poemul tanka este o poezie de dragoste. Repet paradoxul, antiteza, elipsa, nu sunt specifice poemului tanka. De unde știu? În primul rând am citit foarte mult, în al doilea rând timp de doi ani am fost în juriul internațional pentru selecția în alcătuirea antologiei de tanka cu cele mai bune poeme tanka scrise în engleză, publicate în lume, coordonat de M. Kei – USA. – ”Take Five”, Fiecare membru al juriului avea repartizate un număr de cărți, reviste sau publicații online din care trebuia să selectăm poeme și să i le trimitem lui M. Kei. A fost un volum foarte mare de lucru, dar o experiență frumoasă. Pe parcursul timpului M. Kei a deschis un forum pentru editori, ca să discutăm între noi referitor la poemul tanka. Și din aceste discuții am învățat mult. Nicăieri nu am citit poeme care să folosească paradoxul sau elipsa ca figuri de stil. Sunt poeme de dragoste cu legături subtile între cele două părți. Îmi pare rău, dar rămân la părerea mea că articolul dumneavoastră cuprinde multe erori. Dumneavoastră nu faceți parte din ”publicul larg”. Înțeleg că ați scris prefața unei cărți de ”tanka”! ceea ce vă diferențiază foarte mult de ”publicul larg”. Scriind o prefață vă asumați un anumit rol pe care nu îl are oricine. Recomandați spre lectură făcând analiză și aici intervine eroarea. ”Publicul larg” citește poezie și cred că este mai puțin interesat dacă este tanka sau nu. Dar când dumneavoastră recomandați cu insistență ca fiind poeme tanka cititorii își vor forma o părere total greșită. Nu în ultimul rând dacă credeți că ”poetul poate crea stihuri cu formă apropiată de originalul nipon” atunci nu trebuie să puneți eticheta tanka ci mai apropiat de adevăr – poeme în stil tanka. Nu punem noi ”tipare și zăbrele” poemului tanka, așa cum afirmați dumneavoastră! Poemul tanka ca și sonetul are niște reguli universal acceptate și respectate de poeții care se încumetă să abordeze aceste genuri. Așa cum am spus și mai sus, străinii nu sunt deloc indulgenți. Dacă Eduard Țară a luat multe premii și în acest domeniu al liricii nipone, nu înseamnă că japonezii sunt mai indulgenți, cum afirmași dumneavoastră! Eduard Țară scrie poeme tanka deosebite. Este cu adevărat un talent poetic în fața căruia mă plec cu admirație. De unde credeți că a învățat să scrie tanka sau haiku? A dat de curând un interviu într-un ziar. Eduard Țară este autodidact. A citit mult, și-a acordat răgaz să asimileze prin meditație, abia apoi a trecut la actul creației literare. Aici nu este vorba de diferențe de opinie. Tanka este un poem cu reguli fixe, acceptate de toată lumea. Poemele pot fi mai inspirate sau nu, ca orice altă poezie, dar asta este altă discuție. Regulile sunt reguli și se cuvinte să fie respectate, altfel sunt încercări de a scrie ”în genul” și acestea mai mult sau mai puțin reușite. Îmi pare rău că nu pot să accept punctul dumneavoastră de vedere. Mi-aș fi dorit din toată inima să fie altfel. Am mai spus și în alt context. Trebuie să citim mult, să încercăm să pătrundem atmosfera poemelor tanka apoi să încercăm să scriem. Credeți-mă că japonezii nu se împiedică de termenii estetici pe care noi îi folosim cu mare pompă. Pentru ei un poem are sau nu spirit haiku sau tanka. Cartea pe care dumneavoastră o recomandați nu este o carte de poeme tanka. Sunt poeme sensibile, cu un mesaj emoționant dar asta este altceva. Încercați un alt punct de abordare și sunt sigură că va fi un real succes. | |
| = tanka versus tanka | Ana Urma [24.Jul.16 09:52] |
La recomandarea dvs. (din comentariul post anterior) amintesc doar acest pasaj « Avatarurile pe care le va suferi tanka în timp - înflorire sau crepuscul, profunzime sau facilitate SE VOR RASTRANGE SI ASUPRA VERSURILOR HAIKU-ULUI, PE CARE LE-A PASTRAT IN CORSETUL FORMELOR PROPRII. »_Câteva cuvinte despre tanka și haiku_eseu de Maria Tirenescu. Tot la recomandarea dvs. am intrat pe http://atlaspoetica.org/ și pot să spun că din cele douăzecișicinci de poeme românești majoritatea prezintă kireji și nu toate sunt poeme de dragoste, așa cum susțineți. În nouă dintre poeme, la nivelul primelor trei versuri, întâlnim elipsa (de verb), aproape toate au două planuri (ceva din natură, ceva din suflet sau din simțire) care se întrepătrund și se susțin reciproc deși sunt diferite; întalnim și paradoxul tot la nivelul celor trei versuri. Paradoxul, antiteza, elipsa sunt folosite în construcția unui tanka, cred și susțin că nu-i diminuează valoarea, dimpotrivă. În mod eronat susțineți că poemul tanka nu ar putea să conțină pocedeele stilistice care fac obiectul acestor discuții. Aceste procedee sunt întâlnite și definite în orice limbă și se adaugă valorilor estetice care fac parte din dicționarul poeziei cu specific japonez, despre care eu nu fac citire în articol. Și pentru că, nu veniți cu materiale de specialitate privind interdicția folosirii acestor modalități, trebuia măcar din punctual dvs. de vedere să explicați de ce sunt neconforme poemului tanka. În entuziasmul dvs. de a mă critica uitați că eticheta tanka, pe care mă acuzați că am folosit-o, aparține în primul rând autorului volumului «Doar cu pana inimii –Tanka», titlul și conținutul sunt alegerea sa. Nefiind o antologie care să conțină numai poeme de top, fie și numai pentru acel poem despre care spuneți «se apropie mult de poemul tanka! Pivotul există și este bine folosit! » ar fi trebuit să acordați credit volumului cu subtitlul Tanka, și să vă pronunțați după lectura întregului. Să nu uităm despre citatul lui Matsuo Bashō privind cele cinci poeme scrise de un poet, în decursul vieții. Aș aprecia dacă ați aduna materiale privind acest gen de poezie, din experiența dvs./nu o contest/, exemple și reguli cu valoare de document sub semnătură (carte), care să circule, fie și numai pe internet, pentru a întregi sau îmbogăți ce există deja sau pentru a îndrepta ce considerați că este greșit. În ceea ce privește pe cititorul interesat sigur va citi și comentariile fiind liber să-și formeze singur părerea, dar discuția este deja prea amplă și tehnică, sens în care propun să continuăm, dacă veți dori, pe adresele proprii de email. | |