= Iubire osciland intre catastrofal si exceptional | razvan rachieriu [27.Jun.16 09:03] |
“Lumina se chircește de plăcere când o străbate”, aduce “fericirea” iradiind “tristețea” și transfigurând-o, devine o bucurie melancolică grefată pe iubire, oscilând între “catastrofal” și excepțional, între genuin și prodigios, între firesc și fantastic. “Timpul se scurge prin tine ca o ploaie pe fundul unui lac secat”, și este necesară o veșnicie pentru a-l umple cu substanța dragostei. | |
= intrare | Simion Cozmescu [27.Jun.16 22:01] |
Mulțumesc Răzvan pentru semnul de citire și intrare în poem. | |
= poza | Simion Cozmescu [28.Jun.16 09:48] |
Nu știu cum nu am reușit să îmi schimb poza de profil, dar în schimb nu pot să fac să îmi dispară afișul electoral din pagina acestei poeziei. Am pus o poză cu ceață, dar pare-se că s-a rispit și figura mea răzbește orice ar fi.Catastrofal, ce mai :) | |