| + Despre nefericire, cu lumină! | enea gela [21.Jul.16 10:11] |
| Elevat în exprimare, eseul despre nefericire mi s-a părut scris cu talent și încadrabil în texte filozofice. Citind ce ar trebui să facem ca să scăpăm de nefericire, personal, nu cred că merge nimic. Pe unități de timp mai mici, suntem fericiți sau nefericiți. Un traseu al fericirii absolute și eterne este inaccesibil unui om...poate în altă viață, într-un univers paralel. Dintr-o stare de nefericire se nasc întrebări și se produc răspunsuri. Cred că textul merită stea pentru mesajul că am putea face ceva în privința unor stări fundamentale! | |
| = Fericiți cei săraci cu duhul | Bot Eugen Iulian [21.Jul.16 12:06] |
| Dincolo de anumite inadvertențe și neconcordanțe dpdv ideatic din text, ar trebui semnalat faptul că starea absolută de fericire (dacă există așa ceva) este mai aproape de nebunie decât starea absolută de nefericire. Textul e unul ratat ca eseu, pentru că tratează superficial subiectul și dintr-un unghi în opinia mea nepotrivit. doar o părere Eugen 12:06 | |
| = Gela si Eugen | razvan rachieriu [22.Jul.16 10:58] |
| GELA Steluța ta luminează toate spațiile lăuntrice, gândurile, psihicul și rațiunea, inducând plenitudinea având ca sursă comentariul tău însoțit de steluță. Fericirea absolută e un atribut divin, însă fericirea telurică poate fi atinsă, dacă creăm conexiunile neuronale prin care să circule. EUGEN ''Cei săraci cu duhul'' nu pot fi fericiți, fiindcă nu conștientizează fericirea. Nu cred că starea absolută de fericire ''este mai aproape de nebunie'', între fericire și nebunie neexistând nicio similitudine, ci mai degrabă invers, ''starea absolută de nefericire'' se apropie de nebunie, căci nefericirea în exces creează depresie. | |
| = Cei saraci (sunt) fericiti cu duhul/ in duh!! | Daniela Luminita Teleoaca [22.Jul.16 12:21] |
| In realitate, asa cum apare in textul sacru, versetul "Fericiti cei saraci cu duhul" nu are absolut deloc o conotatie negativa / peiorativa. Noi, modernii, am deznobilat-o semantic. Mai exact, in actul de transpunere a textului biblic din limbile sacre (ebraica, greaca, slavona) in limbile vernaculare / nationale (id est, romana), s-a operat o "taietura" nu tocmmai conforma cu ideea din original, astfel incat a rezultat o structura cu sintaxa ambigua. Si mai exact, ideea era / este ca cei Saraci din punct de vedere al posibilitatilor materiale sunt... fericiti in duh, mai precis cu spiritul. Reformuland, ideea se prinde perfect din: Cei saraci (sunt) fericiti cu duhul/ in duh. Cum textul sacru propune o invatatura complexa, nereductibila mai niciodata la o singura idee, s-a mai spus (pe buna dreptate!) ca saracia in duh este acea Puritate care ii placea asa de mult lui Iisus (cf. "Lasati copiii sa vina la mine!"). Daca folosim sintagma "saraci cu duhul", ar fi de preferat (totusi!) sa o utilizam "desprinsa" de .. secventa biblica "fericiti cei"... In realitate, lui Dumnezeu nu i-au placut niciodata "saracii cu duhul", ci dimpotriva, i-a incurajat pe cei care au facut din Cautare un principiu de viata, chiar un modus vivendi!! | |