| = Mi-a strănutat, iubirea,-n față (și degeaba...) | Dorel Neacsu [28.Jan.17 21:01] |
Noi beam așa, un fel de băutură Ceva cu vișine, în rest cocârț Și-ai strănutat (n-ai dus mâna la gură) Ca un pisic. Sau un pantof cu scârț. Eu, aiurit de brusca întâmplare, Cu mintea sorcova, peste câmpii Te admiram prin stropii fini, în soare, Și încercam să îți conjug "a fi" Pe lungul drum spre casă, pe-arătură Mi-ai arătat spre inima-ți cărări Din alea trei, eu am ales, de conjuctură Poteca ce-a rămas fără urmări Acum, peste tardiva-njurătură Îmi picur, chinezește, conjugări. | |