| = Paradoxurile elimină logicul | razvan rachieriu [02.Sep.21 10:45] |
| „Ideile” fascinante conectate la „clipele și visele” energizante și fortifiante generează eufonii „extatice”, iar non-ideile, contradictoriul și dualitățile construiesc „paradoxurile” eliminând logicul, coerența și adecvările. | |
| = eufonie | Mondea Adrian [02.Sep.21 11:44] |
| Răzvan / mulțumesc pentru trecere și semn / se pare că preferăm acea memorie ascunsă, acea stare generată dincolo de potrivirea unor efecte acustice / compunem cu o anumită tăcere, nu-i așa? / o liniște care parcă așteaptă (paradoxal) ... furtuna / probabil aceasta este poezia pe care o trăim / acesta este sentimentul... / cu respect / o zi senină | |
| = parere | Claudiu Tosa [06.Sep.21 11:00] |
| Foarte frumos textul, ca o gură de aer proaspăt. Aș fi spus la un moment dat că sigur voi asista la o perpetuare de zăhărele emoționale care însă nu a mai avut loc. Cred că ai reușit să îți aerisești foarte bine versurile păstrând un aer matur și în același timp o viziune clară asupra finalului. Dacă ar fi totuși ceva ce aș modifica ar fi repetiția „sub semnul” din ultimele două strofe. Dat fiind faptul că este un text scurt, unii ar putea considera că repetiția în sine e în realitate expresia comodității autorului de a miza de două ori pe acelați lucru, în loc să vină cu altceva. | |
| = Claudiu | Mondea Adrian [10.Sep.21 12:47] |
| mulțumesc de semn și sugestie / o să reflectez cu siguranță / fără presupuneri:) | |