| + Provocator pentru cititori | Dragoș Vișan [03.Jul.23 08:25] |
| Îmi place acest dezinteres programatic de-a face texte poetice mai greu de înțeles, însă pline de sensibilitate intelectuală (dacă-mi este permis, pe lângă acest oximoron, crezut nonsens de unii, aș numi o psihologie și o filosofie aplicată, în lirică aceste mărturisiri foarte autentice. Aici, despre efectul năstrușnic din oglindă, după un control din ochi al propriului scris. Și despre apeirofobie. Ca "domnița" ce tot citea "Testament" sau ceva mai pe înțelesul său din volumul lui Arghezi "Cuvinte potrivite" nici măcar o cititoare sau o scriitoare de astăzi, mai "leneșă pe canapea" nu pricepe prea multe din poemele lui Ionuț Georgescu. Doar pentru că nu-și dă interesul, nefiind obișnuită cu discursul. Vină a sa, a "domniței", ce nici măcar nu mai "suferă" citind pe Arghezi, ci nu prea il suferă pe Ionuț Georgescu. Se înșală amarnic sărmana de ea. | |
| = Dragoș | Ionuț Georgescu [03.Jul.23 09:22] |
| am mai spus-o, e posibil să nu prindă aceste "mărturisiri" cu inserții filozofice, dar mi-o asum, poate nu cititorul e de vină, ci autorul nu transmite corect mesajul... "Domnița leneșă pe canapea" există în arealul Agoniei? | |
| = Păreri, cu privire la topică... | Iulia Elize [03.Jul.23 09:46] |
| Maria Mitea, care e leneș, e prin spațiile agoniei, domniță leneșă și frumoasă. Eu așa zic, Maria e domnița... Toma și Măriuța noastră. ...Să nu divagăm însă de la poem. Mi-a plăcut, dacă este să remarc și eu ceva, pe lângă ce a spus Dragoș, așa îmi face și mie impresia, cum ai explciat, nu este un poem pur intelectual, net intelectual, ci mai degrabă se face o fandare în pluri-conșitiință, ca și cum ai sesiza ceva din logică și rațiune, dar cumva paralel, cumva intuit și dacă vrei și foarte mult filosofic. Dar nu e filosofie, e un al șaselea simț intelectual. Așa îmi sugerează mie unele poeme de-ale tale. Mi-a plăcut ce e mai sus. Și mie îmi place cifra 55, e cumva 5 dublu, un ”foarte 5”, dacă îmi îngădui așa zis-a greșeală, eu de exemplu sunt pe 15 mai, care are doi de 5 prin el, și 5 e simbolul fetei, al primăverii fetești și al prospețimii tinereții fetei, al frumuseții din binele foarte feminin, din câte mai țin minte e un număr norocos, pentru fetele tinere și al tinereții. | |
| + Și | Iulia Elize [03.Jul.23 09:47] |
| Pentru impresia generală și cu tot comul de mai sus, pentru Ionuț, las stea. | |
| = Typo... | Iulia Elize [03.Jul.23 09:50] |
| Typo O cratimă în plus și câteva cuvinte bulibășite, puțin, dar mă grăbeam. | |
| = "Domnița" cititoare era poate o simplă felină | Dragoș Vișan [03.Jul.23 09:54] |
| "Întinsă leneșă pe canapea, Domnița suferă în cartea mea" la finalul "Testamentului", poate fi o pisică pe nume Domnița. Încă nu construise Mărțișorul sublimul nostru Tudor, Argesis șoptitor în modernism și în neomodernism, până prezent. | |
| = Typos | Dragoș Vișan [03.Jul.23 09:57] |
| Ionuț (ai numele de botez al lui Arghezi - Ion Teodorescu până și-a modificat numele prin epoca interbelică), vezi semnul diacritic la "Știi ca poemul", în textul tău! Și la "o să-ti cumpăr". | |
| = Anaximadru | Leonard Ancuta [03.Jul.23 10:30] |
| ar da cu pemul ăsta de pamant, bine, și cu toți inventatorii de cuvinte. teama de infinit e pentru cei care nu beau, deci există o vindecare. scopul unui poem e sa emoționeze, nu sa facă pe deșteptul.așa că încep să mă tem că infinitul e aproape și îmi torn in pahar. PS: iubita mea, mare amatoare de poezie, apreciază la o scriere ce-i ramane, ce înțelege. a facut și vreo doi ani de filosofie, stie cine e anaximandru. dar cu toate astea e femeie. ma intreb si eu cum o fi un film porno filosofic, chiar daca am vazut unul psihiatric, facut în anii 70. | |
| = Dragoș | Ionuț Georgescu [03.Jul.23 12:14] |
| mă bucur că l-ai aruncat pe Arghezi în luptă. Cam toată poezia actuală de dragoste se circumscrie în jurul unei poezii scrisă de el, de fapt două versuri sunt piatra unghiulară a tot ceea ce se mai scrie, inteligibil, acum: "De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci. ... De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?" | |
| = Iulia Elize | Ionuț Georgescu [03.Jul.23 12:26] |
| al șaselea gust umami, al șaselea simț intelectual? :))) Plonjarea/fandarea în lateral face parte chiar din definiția poeziei, aceea că imită ceva ce omul de-abia intuiește. Și ai dreptate, între logica și rațiune e un no man's land unde e bine să te teleportezi din când în când... | |
| = Leo | Ionuț Georgescu [03.Jul.23 12:33] |
| știu că te-a deranjat "apeirofobia", dar să te duci până la Anaximandru și să o aduci și pe iubita ta în Atelier, mi se pare cam mult. | |
| = de acord cu Leo | Ionut Caragea [03.Jul.23 12:40] |
| Sunt de acord cu Leo. Marii poeți ai lumii au fost apreciați finndcă au avut puterea să emoționeze cititorii. Ce-i drept, in ermetism, se foloseste un limbaj excesiv intelectualizat, obscur, criptic, adesea ininteligibil. Barbu a reusit sa faca valva, fiind primul poet ermetic din literatura romana, folosind, un ermetism de natura filolofica, dar Blaga a clarificat-o, considerand ca "poezia modernistă de factură ermetică nu este decât o încercare de constituire a unui „surogat de mister” după ce creatorii contemporani au pierdut contactul cu marile și adevăratele mistere." Eu cred ca Dragos apreciaza acel gen de poezie care se aseamana ca a lui si care musteste de inteligenta. Apreciind astfel de texte, isi valideaza si propriile poeme, chiar daca acestea nu transmit emotie. Dragos mai face si o fina paralela la suprarealism, dar nu e cazul de fata, fiindca aici nu este vorba de jocul dezinteresat al gândirii, fiind totul calculat, analizat, trecut prin filtrul rationamentului. Despre textul de mai sus, pot spune ca rezonez cu prima parte. Prima strofa, de fapt, e un poem in sine, pentru care autorul merita felicitari! Daca nu am gasit mai mult, imi pare rau, dar macar am cautat. | |
| = apeiron | Leonard Ancuta [03.Jul.23 12:45] |
| , de unde vine si teama de infinit, este dupa cum se știe, din mintea lui anaximandru, lucru stiut de toti cei care au deschis si citit ceva din filosofie.nu asta ma deranja, ca nu am spus, ci lucrul mai putin stiut, continut in titlu, care m-a facut sa caut pe google. poezia ta nu se deschide catre cititor, e ca stefan hrusca atunci ciand spune enigmatici si cuminti, fara continuare. in loc sa destinzi cititorul il obosesti cu diferite mistere care nici nu adiuc vreo dovada de intelepciune, ci un orgoliu imens care se vrea hranit. | |
| = Ionuț Caragea | Ionuț Georgescu [03.Jul.23 13:00] |
| Eugen Ionesco are un volum de eseuri/critică/supărări/furii etc intitulat "Nu". Acolo el arată cât de fragilă e granița, în critică, intre valoare și nonvaloare. Dacă ai reușit să înghiți doar prima parte a textului, e semn bun, eram un nimeni pentru tine până mai ieri. PS. Tot nimeni sunt și acum, ai timp să returnezi prima parte:))) | |
| = Leo | Ionuț Georgescu [03.Jul.23 13:05] |
| nu e înțelepciune, e orgoliu de hrănit, ai dreptate. De ce e grav? Joyce a mărturisit că a scris Ulysse intenționat atât de încâlcit încât numai după moartea lui să fie descifrat. Să-mi fie iertată paralela... | |
| = Ionuț Georgescu | Ionut Caragea [03.Jul.23 13:09] |
| Sunt zile când sunt nervos, sunt zile cunt sunt calm. Prefer să comentez despre autori și textele lor când sunt calm. Da, ai dreptate, ar trebui să fiu calm mereu, chiar și când sunt provocat. E mai greu și îmi cer scuze dacă nu pot să o fac. Nu returnez și sper să mai găsesc lucruri interesante în scrierile tale. Numai de bine! | |
| = Părere... | Iulia Elize [03.Jul.23 14:01] |
| Ionuț, poemele tale nu sunt clasic intelectualizate. Sunt cumva ”special”, ”very special”. Părerea mea că e un fel de fandare intelectuală, sunt și anumite chestii de sentiment, băgate, printre, anumite ”simțăminte” bărbătești. Opinii! | |
| = Ionuț Caragea | Ionuț Georgescu [03.Jul.23 14:26] |
| Ok, înțeleg perfect, scuze, am sărit calul și eu, dar nu pentru observațiile pe text, ci pe atitudinea arogantă. | |
| = Iulia Elize | Ionuț Georgescu [03.Jul.23 14:30] |
| pe-aici ne-ascundem viața ca adolescenții aparatul dentar și când zâmbim iese o schimonoseală | |
| + De fapt, | Iulia Elize [03.Jul.23 14:37] |
| Nu, Ionuț. Chiar e fain ce a ieșit. Îmi pare rău că nu am apucat să îți las steluță, pe primul comentariu, dar poezia chiar e frumoasă și pe gustul meu, foarte subiectiv, notez, din sensibilitate, pentru un poem corect și din emoție pentru luna pătrată și pentru acel 55 pe care și eu îl văd ca pe un poem, în sine, dar și pentru altele, căci deja bat câmpii de cât mă lungesc, dar las stea. Mai trec, cu drag. Mi-a plăcut ideea cu mintea ca un clopot, mintea e frumos să fie traversată de emoție. E aproape sfânt, să fie așa, când mintea e t(r)opicul. | |
| = Ionuț Georgescu, apreciez | Ionut Caragea [03.Jul.23 17:19] |
| comentariul si accept si scuzele. Mult succes! | |