| = succint | Ștefan Petrea [03.Aug.23 15:16] |
| şi de o mare sensibilitate, poemul mi-a trezit amintirile cele mai dulci ale iubirilor mele... Îţi mulţumesc! | |
| = iată şi textul mai scurt! | Ionut Caragea [03.Aug.23 15:29] |
| Un text curajos, mai scurt, care ne arată că autoarea e receptivă la propuneri. Textul în sine nu e numai un poem, ci şi o definiţie aforistică! Am o sugestie. Cum ar fi dacă aţi elimina repetiţia ferestrelor de la final, şi aţi folosi o metaforă apropiată. de genul: în care ferestrele dispar din toate cărțile OARBE e pe gratis, of course | |
| = toate cărțile cu ferestre | Zavalic Antonia-Luiza [05.Aug.23 18:55] |
| Ștefan, mulțumesc din suflet pentru semnul de lectură și de apreciere. Ionuț, mulțumesc enorm pentru semnul de apreciere și sugestiile excelente. Cu infinită gratitudine, Antonia. | |
| + Sublimă definiție lirică dată iubirii | Dragoș Vișan [05.Aug.23 20:33] |
| Înțeleg acest poem al iubirii continue, sau al iubirii asemănătoare c-un suflet dublu care visează că ar putea fi performant "în toate lumile posibile" și ca stare de grație artistică și ca vis. Sufletul iubirii împărtășite "plânge cu lacrimile morții/ traversând sângele înfometat dintre ei/ ca un camion plin de refugiați într-o inimă". Tocmai am revăzut pe Conemaraton filmul "Ecaterina Teodoroiu", sublim. Exact precum acest poem! | |
| = nu | Claudiu Tosa [07.Aug.23 03:07] |
| cred ca poza avantajeaza textul. Din contra, il distorsioneaza dupa parerea mea. Copiind textul si punandu-l intr-un notepad si citindu-l separat pare maxim o cugetare de jurnal personal. | |
| = ferestrele dispar | Zavalic Antonia-Luiza [07.Aug.23 16:03] |
| Dragoș, mulțumesc mult pentru semnul înstelat și înțelesurile adânci dăruite cuvintelor. Claudiu, mulțumesc mult pentru feedback-ul onest, apreciez. Cu gratitudine pentru timpul dăruit de către domniile voastre, Antonia. | |