| + Iată un fluture bun în zbor, de inspirat poeții | Dragoș Vișan [15.Aug.23 20:05] |
| Ce-am fi noi oamenii dacă nu fluturi berbanți, înaripate joviale. Alaltăieri, într-un burg ardelenesc am văzut totuși că un bolid pe stradă a aruncat un fluture drăguț în fața mea, pe trotuar. L-am ajutat să se ridice, aripi întregi, numai că din coadă îi ieșea un strop de lichid din impact. Mai zbura, funcționa... Poate fi dezlegare alegorică: fluturele e poetul, floarea pasiunea sa, arta. "Bea nectarul" arată inspirație, transpirație, scris! Chiar e "mistuit de dulce", hrană fiindu-i frumosul artistic, noblețea ziceri, creația de neuitat. Și cariera unor fluturi poeți "sfârșește-n iarba moale. Efemeritate, deșertăciune! Splendid mesajul, că în final doar florile, locul de conlucrare, îi păstrează fluturelui trecerea. Ritm mai mult iambic. Dar nu e menținut constant. | |
| = cred că | Stanica Ilie Viorel [15.Aug.23 21:17] |
| un berbant numai timid nu e poate lacom “ tot farmecul de-o clipă tot s-ar pierde,” farmecul de-o clipă întreg s-ar pierde, cred că ultima strofă a fost ideea de bază interesantă prezentarea risipei nerisipite, căci florile vor păstra clipele spor | |
| = Răspunsuri | George Pașa [16.Aug.23 08:12] |
| Dragoș, interpretările tale sunt apropiate de ceea ce am intenționat. Sigur, în vers alb nu e obligatoriu să păstrezi un ritm, deși, de cele mai multe ori, urmăresc și acest lucru, dar atât cât să se piardă sensul dorit. Îți mulțumesc pentru apreciere! Ilie, nu am să schimb cuvântul „timid”, poate îți vei da seama de ce, dacă vei interpreta altfel, în context, sensurile cuvintelor „berbant” și „timid”. În ceea ce privește versul „tot farmecul de-o clipă tot s-ar pierde”, am modificat, deși nu era neapărat necesar. Sugestia ta nu era potrivită din punct de vedere prozodic. În plus, nu era vorba de același cuvânt, unul fiind adjectiv pronominal; celălalt, adverb. Îți mulțumesc pentru comentariu! | |
| = Erată | George Pașa [16.Aug.23 08:15] |
| „cât să nu se piardă”, lipsea negația | |
| = da, recitind | Stanica Ilie Viorel [16.Aug.23 10:23] |
| aș putea interpreta acel “timid” ca un gest prefăcut acel “tot” (al doilea) l-am citit cum a fost propus, cu sens de “până la urmă” ideea era că vizual și chiar fonetic părea inestetic forma sugerată avea rol de înlocuire a comentariului (știam că vei prinde ideea) ceva silabe numărasem și eu, parcă rezulta ok, dar nu contează alegerea ta e bună, dar (recitind) aș fi renunțat la primul tot (întregul putând fi intuit), pe când acel tot cu sens de “până la urmă” are rolul său în expunere spor! | |
| = Ilie, | Pasa [19.Aug.23 17:32] |
| Cred că e mai bine așa, fiindcă se păstrează ritmul. De fapt, ceea ce deosebește poezia de text/prozopoem este prezența ritmului, fie că acesta e identic în toate versurile sau combinat. Desigur, așa văd eu, dincolo de orice teorie literară, mai nouă sau mai veche. | |
| = înțeleg | Stanica Ilie Viorel [19.Aug.23 17:43] |
| îmi place poezia de “gâlceava” minții dacă are ritm și mai este și muzicală (cu rimă) atunci e poezia poeziilor dar (repet) prefer ideea, formei ai reușit să construiești o filozofie sintetizată în versuri am această perspectivă: dintr-o poezie bună se poate scrie un roman și dintr-un roman o poezie altfel, trucuri sriitorești deci, dă cu plus poemul tău:) | |