| + Dragoș, | Maria Mitea [28.Sep.23 03:52] |
| îmi place la nebunie ce ai scris aici, mi-am adus aminte de cele 5 minute, ritualul de somn, pănă la 12-13 le-am citit copiilor, și acuma îmi e dor de acel ritual, seară de seară, spălatul pe dinți, mânuțe, săritul pe paturi, hârjoneala, apoi cititul și lulaby. chiar ieri la muncă ziceam, cel mai sănătos lucru care poți să il oferi copilului până la 7 ani este să-i cânți la culcare, să-i citești liniștit cu voce moale, blândă e un ”medicament” care rămâne în creerul copilului pentru toată viața, și așa nepoet cum ești ... e ok, și mai vreau să scrii așa, din astea, :) Dragoș tu cu adevărat aduci ceva nou, lasă-ți arhietipul de tată să scrie și să strălucească în poezie, e nevoie, ai o dragoste imensă pentru familie, copii, ai menirea să scrii așa, transmiți, e loc în poezia rom de așa poezie, exprimare deschisă, E nevoie de rupt stereotipurile, se poate scrie în milioane de feluri și stiuluri, și tu faci asta, dar cel mai reușit, genial îți iese când scrii din arhietipul de tată, (just to know, it matters which one serves you the best) | |
| = Maria, thank you! | Dragoș Vișan [28.Sep.23 06:15] |
| Mulțumesc mult, Maria. Am reținut, "din arhetipul de tată". Să mai scriu. Ok. S-a făcut. N-o să dau într-un ciclu de MamiDoi. De tată, tati o să fie. | |
| = Mi-a plăcut mesajul | Papadopol Elena [28.Sep.23 08:17] |
| textului. Adorabilă ultima replică: Nu, tati. Mai întâi cinci minute de visare. Mi-a adus aminte de unul dintre copiii din familie, când ajunși pe malul mării, a spus: Lasă-mă să ascult marea! | |
| = Vin alți poeți, Elena. Mulțumesc. | Dragoș Vișan [28.Sep.23 10:16] |
| Copiii contemplării, viitorii poeți. | |
| = MamiDoi e bine, (scriu de ce e bine) | Maria Mitea [29.Sep.23 12:06] |
| Archetipul de tată nu poate exista fără Anima, (așa că MamiDoi e super bine zis) Practic tata are Archietipul (ca manifest) în funcție de cum a avut relația cu fiu-mamă (de la mama învață să fie tată protector, grijuliu, atent, iubitor, implicat emoțional (desigur depinde de fiecare mamă aici, dacă e ignorantă, negligează băiatul, consideră că un băiat trebuie să fie educat ca un ”mujic” atunci el așa va fi în relația de familie. Relația tatălui în familie, cu soția și copii depinde de Anima lui (adică de relația sa cu mama). Practic la exterior noi credem că fata alege băiatul dar în realitate aminusul ei alege băiatul. Iar la băiat Anima lui alege fata. Practic soția ta sa măritat cu mama ta, :) (de aia practic dacă fata nu se înșelege, nu-i place cu mama soacră practic mai târziu ia de fapt nu se va înțelege cu soțul:) Relația băiatului cu lumea exterioară, cum reușește social depinde de relația cu tata (Animus). CUm reușește că construiască familia depinde de mamă (Animă) La fete e pe invers. Complicate sunt căile Domnului! :) | |
| = ( varianta corectată) MamiDoi, | Maria Mitea [29.Sep.23 12:18] |
| MamiDoi e bine, (scriu de ce e bine) Archetipul de tată nu poate exista fără Anima, (așa că MamiDoi e super bine zis) Tata are Archietipul (ca manifest) în funcție de cum a avut relația fiu-mamă. De la mama învață să fie tată protector, grijuliu, atent, iubitor, implicat emoțional. Ddesigur depinde de fiecare mamă aici, dacă e ignorantă, negligează băiatul, consideră că un băiat trebuie să fie educat ca un ”mujic” atunci el așa va fi în relația de familie, un ”mujic”. Relația cu soția și copii depinde de Anima lui (adică de relația sa cu mama). Noi credem că fata alege băiatul și băiatul alege fata. În realitate Animusul fetei (care fata îl ia de la tată) alege băiatul. Iar la băiat Anima (care o ia de la mamă) alege fata. Practic soția ta sa măritat cu mama ta, :) (de aia, dacă fata nu se înțelege ( nu-i place) mama soacră practic mai târziu ia nu se va înțelege cu soțul:), sau nu-i place de soț și inconștien transferă acele simțiri și le proiectează în mama soacră ( se jelește de ea la tot pasul, sau altele) Relația băiatului cu lumea exterioară, cum reușește social depinde de relația cu tata (Animus). Cum reușește că construiască relații cu femeile, familia depinde de mamă (Animă). La fete e pe invers. Complicate sunt căile Domnului! | |