| + de la un fumător înrăit | emilian valeriu pal [04.Dec.23 06:39] |
| Dincolo de micile imperfecțiuni, ce apreciez eu cel mai mult e coerența mesajului și dozarea corectă a suflului pentru a-l duce până la capăt, fără să te lași furat de detalii metaforice ofertante, dar inutile, pe care sunt convins că sunt acolo și se cer spuse. Și din punctul meu de vedere, coerența și consecvența sunt două lucruri naturale și esențiale pentru cel care spune ceva pentru că are de spus ceva, nu doar de dragul de a se auzi vorbind. Tehnica literară se învață, cele două de mai sus nu. Mi-a plăcut mai mult Neajunsuri, dar am ales să las semn aici mai ales pentru finalul care pică atât de natural, încât te face să zici: damn, știam asta, dar nu știam cum s-o spun cu cuvintele mele! Și cred că, printre altele, despre asta e poezia: cineva spune ceea ce simți tu dar nu știi cum s-o spui. In altă ordine de idei, dacă biografia ta e adevărată (nu mă interesează dacă cineva publică sub un pseudonim, sunt destule motive justificate pentru asta) nu pot decât să mă bucur. Pentru că, de ceva vreme, ca cititor urmăresc foarte mulți autori tineri și direcțiile spre care se îndreaptă. Din păcate, cel puțin din punctul meu de vedere, în momentul de față se scrie o poezie de pluton in care toți au îmbrățișat postumanismul, queer-ul și militantismul ca pe singurele forme de exprimare poetică valabilă, pierzând însă propria voce pe drum. De altfel cred că tinerii autorinu au alternativă: fie se înrolează în pluton in schimbul unui debut flambant că lichidul pentru brichete zippo (ard dintr-o dată intens, apoi se pierd), fie optează pentru marginalizare, preferând un autentic de clauzură care nu se impune, dar de care se ține cont. Iar aici mă bucur că am găsit acel ceva, o scriitură perfectibilă care are curaj să nu facă parte din pluton, dar care e îndreptățită să beneficieze de atenție. | |
| = Părere... | Iulia Elize [04.Dec.23 10:15] |
| Mi-a plăcut și mie, poate Emilian a spus lucruri cam prea entuziaste, dar meritate cam 80-90 % textual, părerea mea, finalul și mie mi se pare, cu un anumit efect, însă poate pentru că e simpluț, curge natural și simplu, ca un fel de surpriză mai simplă, surprinzător, de fapt, tehnic, pentru tot elogiul tehnic al țigărilor de foi... Sau așa mi se pare, mie... Mult succes și pe mai departe!! Cu drag! | |
| = Curiozitate | Iulia Elize [04.Dec.23 10:19] |
| De ce e umed, de fapt, tutunul? Zic și eu? E prost? Așa trebuie să fie unul în mâinile dânsei (doamnelor)??? Eu știam că unul de calitate trebuie să fie uscat, dar nu stricat, prea tare, sub mână, ci ținut în bună stare. Nu mă pricep, de fapt. De-asta întreb. În general, nu cred că se alege o țigaretă sau un tutun mai slab, cred, sau nu știu. | |
| = Zic | Iulia Elize [04.Dec.23 10:21] |
| Nu mai aberez... | |
| = Măcar eu | emilian valeriu pal [04.Dec.23 10:24] |
| M-am concentrat pe mesaj și, după cum se poate vedea, a fost un comentariu general asupra scriiturii lui, din perspectiva mea. In schimb am o problemă cu cei care comentează comentariile altora și găsesc nod în papură sau logică acolo unde nu se pricep. Mai ales când au o problemă cu numele unui autor. Nu pe toți îi cheamă Stelaru sau Elize. Mi se pare lipsit de bun simț. | |
| = Părere... | Iulia Elize [04.Dec.23 10:35] |
| Emilian, poezia e un non sens, de fapt. Dar nu ție îți spun, ci lui Adrian. Pentru că din câte cunosc, tutunul se fumează uscat, nu ud. Și se aprinde cu o brichetă, poezia nu are sens, nu e elegantă, nu are noimă. Pentru o doamnă... Eu am remarcat doar că puțin ai exagerat, cu lauda, de fapt cred că ai exagerat mult, dar o să încerc să nu îți mai spun, nu te mai menționez, ca pe-un coleg, dacă asta îți produce disconfort, eu numai îți ziceam că poate ai exagerat, steluța fiind pusă, dar nu mai zic. Tu ai mereu dreptate și nimeni nu are voie să îți conteste vreun comentariu, conceptual, sau să își dea cu părerea. Adrian, ai alte poezii, de fapt, foarte bune. La aceasta, nu găsesc noima bun sensuală. | |
| = Iulia Elize | emilian valeriu pal [04.Dec.23 10:43] |
| Nu divaga și distrage atenția. Nu e vorba despre cine are dreptate sau nu. Unde am zis eu așa ceva? Dacă ai ceva de zis o faci pe text, nu comentezi comentariile altora. E părerea mea, atât m-a dus capul așa am simțit eu. Nu sunt critic literar și dacă las un semn de apreciere îl las in calitate de cititor. Punct. Nu mă leg de părerile altora (fiecare are dreptul la așa ceva) cu atât mai puțin de numele autorului. | |
| = Iulia Elize, da... | Iulia Elize [04.Dec.23 10:58] |
| Emilian, nu te mai pun prin menționări, doamne ferește, de asta. Eu de exemplu am mai fost menționată, chiar și de tine, chiar și de Bogdan, ceea ce e ok, în comentarii, dar și de alții... Mi se pare că ai avut, de exemplu tu o scrisoare, adică o chestie un articol în care mă menționai, pe site. Dar eu nu am văzut inadvertențe, ar/aș fi meritat? Adică, ar fi normal să fi văzut, de obicei, mă irită să se facă texte unde sunt menționată. Tu ai pus un text sus, dar am trecut cu vederea, nu am protestat, ci ți-am răspuns politicos și frumos, într-un comentariu sub text. Dar în commenturi unde ne întâlnim, pe site, se mai pot face discuții, pe marginea unui subiect, suntem colegi, mai interacționăm, de când lumea, mi s-a mai întâmplat. Nu pe articole. Dar nu o să se mai întâmple... O să le evit în commenturi, cu totul, căci de articole nu îmi trece prin cap (nu e cazul să fiu cum nu trebuie,) Mult succes la comentatul fără replică, de la colegi, și nu mai revin. Îmi pare rău că am fost percepută prost, și văd aici jignire, în mod personal. Nu mai revin. Eram doar o colegă cu bune intenții, dar nu mai revin. Nu o să mai discut sub text cu colegul Emilian Valeriu Pal, ci ca de obicei, numai cu alții care nu mă îndepărtează așa, neelegant. Cine știe?? DE CE? Nu e treaba mea... Chestii care nu mă privesc. Să spui, te rog, și celorlalți colegi, nu numai mie. Altfel, o iau ca pe o ofensă... Fără glumă... Sau poți să nu spui, nu e treaba mea și nu am niciun fel de nimic, de fapt... Spor, la texte, și în continuare!! Dar, crede-mă, ai exagerat. | |
| = Păi, puțin ”nașpa”... Cum chiar e... | Iulia Elize [04.Dec.23 11:01] |
| Discuții sub text?? Pe text? Nu erau normale, oare, pe site? Suntem de atâția ani... În schimb, nota bene. Am înțeles mesajul foarte ok, de fapt... | |
| = Atât | emilian valeriu pal [04.Dec.23 11:20] |
| Eu am semnalat două probleme: 1. Comentariile la comentarii, 2. Modul în care te-ai raportat la numele acestui autor sub alte texte. Restul pentru mine sunt discuții inutile, așa că nu mai insist. | |
| = Iulia, evident că e un nonsens și efectiv | BogdanGeana [04.Dec.23 11:32] |
| nu avem ce clarifica. Însă de când a gândit Radu site-ul ăsta, cu mai mult sau mai puțin aport din partea noastră, el s-a vrut o platformă de rafinat idei. Nu există nicăieri stipulate rigori cu privire la gradul în care la opinii avem sau nu voie să interacționăm. Haios ar fi, în urma celor citite aici să emitem ceva de genul: avem voie să discutăm despre părerea celuilalt numai în zilele de joi și vineri, de la 13-15. Ca să fiu cât mai explicit, nu sunt de acord cu umorile lui Emilian și nici cu acest început de segregare. E bine așa cum e. Eu unul îmi doresc foarte mult să mă combateți, cum îmi doresc la fel de mult să vă scriu dacă sunt de altă părere. Sper să nu vă țină și să reveniți la gânduri mai bune. Măcar că se apropie Crăciunul. P.S. Sunt de acord cu părerea ta, Iulia. Textul e slab, s-a îndepărtat de ceea ce l-ar distinge (acea influență voită sau involuntară de la Whitman) și în curând există riscul de a se pierde într-o mare comună. E păcat pentru condeiul lui Răzvan, cu atât mai mult cu cât poate ar trebui să îl lăsăm să își spargă singur capul, intervenind doar când accidentul se poate agrava. Știți cum e cu bebelușul cu mai multe moașe... Apreciez însă foarte mult plăcerea cu care intervenim mulți să îl ajutăm. | |
| = Observație... | Iulia Elize [04.Dec.23 11:35] |
| Da, normal că îl ajutăm pe Răzvan. Are, în rest, texte foarte bune, eu una o să îl mai lecturez... | |
| = La asta cu numele sunt puțin sensibil | BogdanGeana [04.Dec.23 12:01] |
| Eu nu aș permite să mi-l schimbați. Eu! Și nu voi începe discursul cu strămoșii mei cu același nume cu al meu, deși țin foarte mult la această poveste, cu bejenia din pricina legatului lor de glie în urma unui act de donație a pământului cu tot ce era pe el și trecerea munților, cu cățel și purcel noaptea, numai bine de au pus în alte părți bazele a două sate cu nume prefixat după originalele lăsate acasă. Mi se pare și mie că mergem prea departe. E ca mătușile din familia mea, și cred că universale de altfel, care după ce nu își văd de multă vreme nepotul, crescut între timp, roase pe dinăuntru de neimplicarea lor în viața lui încep să elaboreze viitoare planuri de acțiune: știm noi o fată bună...Lăsați-l să crească! | |
| = Părere... | Iulia Elize [04.Dec.23 12:15] |
| Eu nu mai zic nimic. Dar dacă nu și-l schimbă, o să spună după aceea... ”De ce nu am ascultat de sfatul, cel bun, al Iuliei...” Și o să se ofice, pentru că nu e tocmai un nume foarte în canoane. Al tău e foarte ok, Bogdan, dar al lui Răzvan merge pe un pseudonim... Ori, altfel, o să îmi numesc un roman ”Băutura Medeei” dar dacă pun de exemplu ”Băutura spirtoasă a Medeei”, înseamnă poate, ca să mă scot, că Medeea ar fi un bărbat, ca Razvan Adrian. Altfel, ce să zic... ”Să zic, Poșircă”? Sunt un critic ocupat de nume personale de roman, azi... ”Băutura spirtoasă a Eleonorei”, ”Poșirca Eleonorei”, în loc de ”Crini pe o felie de pâine”, care da merge cu... băutură. Ei vezi, Bogdan, ce înseamnă să nu fiu literar corectă? Cam așa e și cu Adrian Răzvan, care dacă se va înteți să publice în volum (poate doar se joacă, pe site) Dar dacă se va enerva și va folosi acest ... pseudonim, eu nu mă supăr. Eu o să îi spun Adrian sau Răzvan, ca să îl ajut. Cum pot. Concluzie ”crini pe o felie de pâine”... Voi faceți ce vreți, pe afară, cu prietenii, ”ieșitul”... Vostru. | |
| = Iulia, evident că ai dreptate, | BogdanGeana [04.Dec.23 12:35] |
| eu prima oară am început lectura cu prejudecăți, nu am să ascund asta, dictate de nume, însă, pe măsură ce l-am perceput așa cum e, m-am îmblânzit. Dar da, „poetul Poșircă” nu sună deloc laudativ și nu prea te invită să îl parcurgi. Singura mea obiecție este legată de cât de mult ține să publice cu numele strămoșilor lui. Trăim într-un univers atât de subiectiv că te ia cu dureri de cap. Și nu te mai bășica și tu la tot pasul, că o să și ningă spre vineri și o să te bucuri de toate cele de iarnă. :) Fii puțin de gașcă și tu, să savurăm și noi licorile calde cu scorțișoară și să ne cânte în creiere Hrușcă. | |
| = Zic și eu... | Iulia Elize [04.Dec.23 12:41] |
| Da, încerc... | |