| = Regret! | ioan peia [17.Nov.05 00:32] |
| "prin labirintul visurilor frânte" mi se pare un vers stângaci. "tu cunoști bine țara și limba noastră ireversibil până în miezul visului", unde"ireversibil" este destul de neinspirat pus acolo. Și restul poeziei mi se pare destul de încălcit, vrând să sugereze prea multe, într-o confuzie de limbaj care sfârșește în îmbâcseală și lipsă completă de știință a rostirii. Regret, dar așa percep lucrurile. | |
| = Ioan ;) | Florin Andor [17.Nov.05 07:57] |
| ... lasă, nu te necăji, fiecare cu felia lui de lume și ochelarii de soare, doar trăim într-o țară liberă; altfel, poate că odată o să șterg praful printre cuvinte cât să nu mai transpară izul acela de îmbâcseală; în privința științei rostirii ce să mai spun? mai bine îmi închid sinele în colivie ;) ... poate vom juca odată jocul, într-o lume normală ... îți mulțumesc frumos de aplecare asupra textului și timpul dedicat, la bună citire / veghere :) | |
| = Anticorpii ce dizolva moleculele nefericirii | razvan rachieriu [17.Nov.05 13:11] |
| “Zidurile se roteau încet” în jurul eului izolându-l de organele sensibilității, cu entitatea gândirii rătăcită “prin labirintul visurilor frânte” de logica ce taie artificialul. “Dincolo de vorbire” se întinde țara necuvintelor decojind scoarța visului pentru a pătrunde în esențe. “Oameni cu sentimente pulverizate” în instinct carnal , cu nimicul huzurind în cavitatea corpului , se mișcă prin fluidul existențial , “împerecheați cu somnul”. Șarpele încolăcit peste axa rațiunii mușcă intelectul, iar cei ce rezistă veninului se trezesc la realitate pe care o fecundează cu anticorpii ce dizolvă moleculele nefericirii. | |
| = De la nezambet la cantec, visul copilului | carmen mihaela visalon [17.Nov.05 20:57] |
| Interesanta procesine de la gri la albastru:"oameni ce nu zâmbesc niciodată/împerecheați cu somnul/din copilărie dispărând în tăcere/cât să facă pasărea să cânte și mai frumos/de la vis la eliberare..."tumbe/și hainele profetului", rotind zidurile spre o noua dimensiune. | |
| = Răzvan, Carmen :) | Florin Andor [23.Nov.05 18:12] |
| Răzvan, ... interesante nuanțele tale de percepție, m-ai surprins plăcut ... ființând într-un turn de fildeș culegeam pe retină zmeele înălțate dintr-un labirint cu visurile frânte și gustul amar al unei realități, picătură prelinsă dulce pe o panglică lipicioasă ... altfel, mulțumesc frumos de trecere printre cuvinte, la bună citire / veghere :) Carmen, ... imaginile tale contează, procesiunile ne mai populează realitatea ... mulțumesc frumos de trecere și aplecare asupra textului, la bună veghere :) | |