| = Concluzia: fără concluzii | Nicolae Mihai Popa [22.Nov.05 17:10] |
Poemul cucerește datorită deschiderii largi la care te predispune, imaginile și ideile iau o amploare de ordin metafizic și, deodată, împingi cititorul spre zona concluziilor răscunoscute : „Crește tot mai mare-n urma noastră, / uitarea. / Și înainte nu mai este nici un țărm…” Personal aș fi preferat să mă lași în „moalea țărână a norilor de iarnă.” Oricum, rămân aici. Nu simți? Aduce a eternitate. | |