= În miniatură | Nicolae Mihai Popa [11.Dec.05 20:20] |
Mihaela, dacă tot suntem într-un laborator/atelier literar, îmi permit să citesc acest poem al tău într-o formă redusă. Redusă la felul meu de a înțelege momentele tale de concentrație maximă. Așadar – poemul în miniatură: Ostașii mei de la miazăzi Se bat pentru un loc sub lună. Ce vremuri cenușii... Primăvara Au fost averse de noapte Și ne dansează mâinile galben A veșnicie. Restul poemului – ceas rătăcit, oglindă, secundele toamnei noastre, șoapte, toamnă bogată, ne găsim nestrăini – reprezintă motive deja vehiculate în sute de mii de poezii și poezioare. E o părere, nimic mai mult. Inspirație! | |