| = adrian | Geta Adam [13.Dec.05 14:59] |
| De ce mi-a placut: pen'ca trenul ala a garat taca taca, pentru ca "autista fiind", pentru decolari, pentru mersul firesc, pentru fina ironie strecurata printre una-alta atat de silentios, pentru finalul foarte bun. | |
| + reconstituțuirea | ioana barac grigore [13.Dec.05 15:55] |
nici eu nu am mai fost demult sa ma consulte un medic e cazul sa ne prindem de cate o mâna sa ironizam putin aerul sa racim împreuna citind noul mers vertical al trenurilor. tu pleci unde pleci, eu locuiesc inca la 7 din 10 intr-un tren fara scara si lift. al nostru are 9 ca si al vostru si nu ma supar. fiind acelasi, este populat si de chinezi. fiind diferite, cate o familie uriasa, galagioasa, se arunca de la etaj cu parasuta, inapoi, pe peron, pana nu se mai aud decat scancete bbl. jurnalul va fi beststolen de la biblioteca ghiseului de obiecte pierdute gasite. noul mers al trenurilor este, practic, acelasi, total nedemonstrativ, de la un timp la altul, cu diferente aproape insesizabile la scara medie, sa zicem minute secunde, poate si ore. e bine de stiut sa-l citesti si sa-l inveti, chiar, ca sa nu pierzi trenul si, dupa, sa mergi pe jos o vesnicie, cu toate ca se aminteste uneori si de un car tras de cai sau boi, cine mai are timpul sa verifice si sa confirme...?! alegoria ducerii, cu tot cu anticipare si pregatire, autoportret ezoteric “pe dos”, cu calcaiul in fata, balans feroviar ferit de sabloane, sper sa devii star dupa asa o sedinta de casting... pitica alba e rezervata | |
| = "inter city-urile decolează vertical silențios inerțial" | ioana cheregi crișan [13.Dec.05 16:24] |
| eu cred că trenurile au devenit în ziua de azi ceea ce erau fluturii de altădată... | |
| = despre biologia miscarii | Anca Anghel Novac [13.Dec.05 16:49] |
| Eu cred ca te tii de prostii Adrian. Te asteptam in Timisoara- Nord, iar tu vorbesti despre Sud-Vest ca si cum Eu cred ca te tii de prostii Adrian. Te asteptam in Timisoara- Nord, iar tu vorbesti despre Sud-Vest ca si cum toate punctele cardinale ti-ar apartine. Ah si mai vroiam sa-ti spun ca mersul trenului tau e perfect iar autismul e charmant de la o anumita varsta. Medicii, care oricum n-au ce-ti face, ar putea scrie in timpul acesta un superb Tratat de Bi-ologie a Miscarii Sau Fiziologie a Stresului Inevitabil. Dar tu nu-ti pierde timpul cu asemenea chestii. Te rog insa vino in trenul acela care se opreste in gara principala, adica Nord. Eu am sa te astept cu o inghetata iar tu ai sa uiti de sedinte. Bine ? | |
| = asteptăm | ioan peia [13.Dec.05 19:39] |
| în calitate de trăitor al acestor locuri, pot afirma cu tărie că, spre Giurgiu, nu a existat niciodată un "rapid". aceasta, probabil, pentru că oamenii de pe-aci nu erau niște turiști prea grăbiți, nici într-un sens, nici în celălalt. se festineau mai lente, va să zică, astfel încât contest exactitatea informației de mai sus. e drept, a fost experimentat un zbor de "săgeată", dar pare-se că a trecut pe lângă țintă și s-a pierdut pe orbită. încă, traseul evocat este complet fantezist, întrucât orașul giurgiu nu are orbită circumterestră, luând-o, de capul lui, prin spații, spre partea ailaltă a scumpei țărișoare, ci stă cumințel la locu-i de baștină, unde l-au plantat mircea și voia domnului dumnezeu, încă de pe vremea văleatului unamieșișasesute. ca atare, cer satisfacție onoratului autoriu, în numele populațiunii băștinoase, cerând repunere de urgență în coordonate lui firești a ilustrei cetăți de la istru. cer, deasemenea, urgente lămuriri semantice în materie de expresiuni lirice, cum ar fi: "nu să răcim împreună ironizând aerul", fapt greu de deslușit, întrucât aerul, după umila noastră cunoștință, poate fi compresat, șuierat, ventilat, eventual ionizat, dar... "ironizat", e greu de accepat, fie și ca simplă trăzneală poetică, oricât de liberă la naturel ar fi ea. mai mult, chiar, să ne explice autorele ce tip de costum de protecție permite contorsiuni vestimentare de felul celor citate: "am purtat un tablou tras pe dos dar și cu spatele-n față pe mine". imaginația noastră, mărturisim, oricât de prolixă, nu a reușit să ajungă la o încheiere logică a cumplitei gimnastici care ar presupune echiparea cu un astfel de costum. acestea fiind spuse, asteptăm satisfacție la picioarele tronului... | |
| = erată | ioan peia [13.Dec.05 20:00] |
| "coordonatele ei firești", firește! | |
| = suna poeticos A.S.I.A. | Alex Ion [14.Dec.05 08:05] |
| nu suna rau dar... chiar ati purtat un tablou tras pe dos la casting? (sedinta de casting nu prea suna romaneste) sau doar spuneti asa... ca sa sune poetic? | |
| = și invers și pe dos | Adrian Firica [15.Dec.05 10:59] |
| Geta, Ioana, Ioana, Anca, Ioan, Alex realitatea e generoasă, inedită, buclucașă. îți toarnă-n cap vrute și nevrute – unele dintre acestea fiind de o noutate năucitoare. în categoria noutăților de felul ăsta se înscriu “noul mers al trenurilor” și faptul că de acum încolo nu mai pot să-mi dau eu demisia ci, probabil, pot să-mi trag o destituire. partea proastă e că am perceput eu anapoda realitatea, contrapunând mai apoi liberul meu arbitru, de felul său absurd, unei realități cât se poate de în firea ei. m-am dus la castingul ăla, ca să obțin și eu un diagnostic. n-am avut nici cea mai mică intenție poetică, dar văd că, și de data asta, mi-a ieșit și invers și pe dos. | |
| = Deocamdata "poetizant " e de rau | Alex Ion [17.Dec.05 20:17] |
| eu cred ca e teribil sa nu aveti intentii poetice si sa dati ceea ce faceti drept poezie... O problema este ca in explicatia pe care ati dat-o nu inteleg acelasi lucru cu ceea ce se vede in poezie. De exlemplu "autist fiind îmi propun să compun nu să răcim împreună ironizând aerul" nu are nici un fel de posibilitate de a avea legatura cu realitatea. O data "autist" inseamna prea multe lucruri, si alta data "sa racim impreuna ironizand aerul" e un barbarism ...poetizant destul de primitiv. De unde credeti ca trebuie sa va dati demisia sau sa fiti destituit? Asta nu are nici o legatura cu "institutia poeziei" sau alte constructe ipocrite ale pietii de culturi. Pur si simplu este vorba despre a stii ca vorbim despre lucrurile despre care vorbim. Apoi lucrurile (ca si in realitatea de care vorbiti probabil) o iau razna in pozia dumneavoastra: "le-așez în timp să meargă prin simplul lor balans" este o propozitie care se da drept vers trantita brusc. Referinta este la ceva care urmeaza... probabil ca trenurile dar... "rapidul București-Ploiești-Brașov pleacă spre Giurgiu Craiova-București garează țaca-taca-n Timișoara-sud-vest ce-aveți în față se desface-n două bucăți alunecând una-n dreapta alta stânga" nu inseamna mare lucru... "doua bucati"... poate sa fie orice. iar faptul ca "inter city-urile decolează vertical silențios inerțial" e un joc destul de banal care nu ma ajuta deloc sa percep personalitatea textului dumneavoastra. Mai mult, can aud "până și șoaptele-mi vor fi inutile" este greu sa reactionez in vreun fel in raceala cu care un om poate sa scrie ca nu este luat in seama... dar nici nu ofera mai mult decat o formulare pretentioasa si suspectabila de emfaza goala a doua strofa este si mai nefericit scrisa. Pe de o parte se reiau acelesi formulari si procedee din prima strofa dar, poate de plictiseala, dumneavoastra incercati sa mai variati motivele... culmea, automatismul alegerii stilistice va impiedica sa reusiti prea mult. "resimt acut acum acumularea de stres și-mi pun punctual arătătorul undeva spre exemplu pe buze" este o formulare atat de greoaie ca ar trebui sa mai lucrati mult doar pe versul acesta ca sa avem pretentia ca reuseste sa foloseasca poemului. nu am spus nimic despre structurarea deficitara a poemului pentru ca este imposibil sa vorbim despre structura atunci cand ceea ce este structurat nu este decat o insiruire de elemente care ele insele nu au margini Nu as fi fost asa explicativ daca nu v-ati fi aratat surprins de catalogarea textului drept poetic. Mai mult. Nu poetic era sensul celor pe care le-am scris ci "poetizant" ceea ce inseamna ca este o incercare dar nu este dusa pana la capat... si atat | |
| = Alex, ai dreptate | Adrian Firica [18.Dec.05 18:37] |
| Alex, știam eu că ingineria nu-i o joacă și că axul cardanic e o piesă fundamentală. degeaba mi-am pierdut timpul făcând studii politehnice. era bine să mă ocup de timpul probabil. nu solocită nici-un dram de inspirație. | |
| = "apreciere" sau expresie | Alex Ion [19.Dec.05 07:10] |
| Va rog, nu va suparati pe mine. drept sa va spun, nu prea ma incanta talentul atunci cand nu e sustinut. Cam acelasi lucru cred despre inspiratie. Oricum, ati vazut ca poemul dumneavoastra a primit o stelutza. Stiti mai bine ce va intereseaza... sa fiti "apreciat" sau aveti ceva de exprimat. si in acest din urma caz ma intereseaza felul in care exprimati. Dar ce stiu eu... | |
| = Firica , un tehnician desavirsit | Bogdan Sevra [19.Dec.05 13:32] |
| un poet stiurlubatic, cu o scriitura inteligenta, care-si tese bine textele deci. ca un tehnician al textului nu e de ici, de colo nu mai e cazul sa spun. | |
| = Alex: conține expresii vulgare! | Adrian Firica [19.Dec.05 16:01] |
| Alex, uite ce voiam eu să-ți spun, “poeticist” vorbind: timpul nu e relativ, ci numai o constantă vârâtă silnic într-o ecuație. cu puțină imaginație ai să vezi și tu cum se curbează spațiul, în cele din urmă. să nu-mi spui că tu erai tânărul acela ce a stat aseară lângă mine la gala K one!? eu m-am dus acolo ca să mă inspir, nu pentru a-mi etala expresiile faciale. pe de altă parte, pentru a asista la o astfel de gală nu ai nevoie de talent. de talent și exercițiu au nevoie sportivii, privitorilor fiindu-le suficientă capacitatea de exprimare mimică și, din când în când, vocală. nemulțumit de mine, iritat chiar, acasă mi-am revenit făcând un duș poetic, anonim printre atâtea altele, dar bun de trecut într-o “antologie a dușurilor”: “ai venit cu aceeasi geanta pe care o stiam abia ma trezisem aici sa nu mai plangi prezervativele au salvat si ele ce au putut fiecare moment expira mai ceva decat pateul de ficat imi privesti pieptul talpile pula ...” simbolic, poemul demn de “antologia dușurilor”, reface, până aici, nașterea unui univers. “... sunt exact acelasi pe care il stiai fiecare dintre noi a pastrat cate ceva din ceea ce a fost ...” sunt versurile ce vin, ca un corolar, să întregească miracolul. evident că autorul versurilor simte o frustrare – și eu resimt o frustrare! după un timp, autorul, nu am îndoieli, revenindu-și în simțire, se poate spune că: va re-simți. | |
| = multumesc, vinovat | Alex Ion [20.Dec.05 01:24] |
| pai si daca eram eu tanarul la care va referiti, asta ma face mai putin vinovat? Ce sa zic, m-ati prins. Dar va multumesc pentru atentionare... nu stiu ce s-a intamplat cu mine... Acum, serios, va multumesc pentru trecere si va promit ca o sa va raspund la analiza pe pagina poemului meu. | |
| = n_sincronizare | tudor micu [21.Dec.05 07:28] |
| senzatia mea este ca autorul a obosit, textul insa poate continua bine mersi. | |
| = Todore, poate mi-am dat duhul! | Adrian Firica [03.Jan.06 10:12] |
| Tudore nici n-am obosit, nici epuizat nu sunt. se prea poate să-mi fi dat duhul. | |