| + "literatura nu se mai scurge din cărți" | Ela Victoria Luca [24.Jan.06 15:31] |
| Ca și cum poezia se scrie singură, eu neînvățând să mai citesc decât muzica din cuvânt, ascultând cum cad unul după altul în cascade de înțelepciune. Estetism deosebit, liric fluid, suplețe, eleganță, atingeri și reverberații, imagini clare, un poem atât de limpede, încât rămâne în profunzimea înaltului - paradox pe care mi-l permit ori de câte ori găsesc acest eu poetic cu o coloană neclintită. Deosebit consider a fi: "am să cresc trandafiri pentru septicemia lui rilke prin părul tău am sa te las iubita de păstori ca și cum ai învăța să citești" și reverență pentru "apusul rumegă păsări literatura nu se mai scurge din carți" Aș modifica ușor versul: "nici n-am mai vazut-o de când nu mi-a mai făcut dreptate" - e disonant și ca muzivalitate, și ca realizare estetică. Tu știi what I mean. Ici-colo mai ai de așternut niște diacritice. Și subliniez încă două versuri desăvârșite: "sunt o livadă oarbă mi-e frică sa nu te iubesc obscur" Pentru toate acestea, Recomand poemul, indiferent cine ce va avea de stins aici sau de lăsat obscur. Ela | |
| = incoerent | cristina dobreanu [24.Jan.06 20:03] |
| poezia e slaba...alaturarea unor cuvinte ca "rumega" si "se scurge" imi creeaza imaginea unei infulecari.cine infuleca acolo? un text incoerent.."somn de frumusete"?:))iubita isi facea siesta? | |
| = heidegger si ghicitul in bobi de mustar | dorin cozan [25.Jan.06 00:16] |
| literatura curge din tine. nu e bine, nici rau. Fiinta isi are "salasul" pe limbă; limba e un semn de carte. nu e bine, nici rau. stranie, iubirea calca pe semne si nu e bine nici rau; e un nimic mai pur. e o apartenenta si un refuz al fiintei lucrurilor, al nimicului din miezul lor (care nu exista) care nu trebuie sa fie. ultimul bob de mustar va muta muntele? se pare ca tocmai l-ai aruncat. vremea setei muntelui de sare a inceput. felicitari, bazil! acelasi, francisc, dromaderul | |
| = “apusul rumegă păsări” | Monica Manolachi [25.Jan.06 18:59] |
| "apusul rumegă păsări" – nu pot să nu observ aici o subtilă aruncare de mănușă occidentului! Observ legătura semantică dintre cuvântul german "Lied" și "septicemia lui Rilke", iar ideea de a crește trandafiri "prin părul tău" îmi pare o replică aruncată după un secol (eh, ce-i un secol, doar o clipită!) celui care e considerat cel mai mare poet german modernist. Voi ține minte cuvintele acestea trei, Bazil: "apusul rumegă păsări" Îmi place și că ai adus în discuție unul dintre rolurile literaturii, acela de a face dreptate. Oricât de mult s-ar zidi un autor în propriile fantezii lirice, demersul artistic tot va ajunge să se răsfrângă asupra lumii pe care o refuză "suflet[ul lui] chinuit". "literatura nu se mai scurge din cărți", ci poate din teama "să nu de iubesc obscur". Știu ce înseamnă să iubești obscur – pare cel mai ridicol. Și totuși obscurul implică și un clar… În altă ordine de idei, La mulți ani! – azi se mai întâmplă încă o aniversare. | |
| = La mulți ani! | Liviu Nanu [26.Jan.06 16:46] |
| La mulți ani, bazil! Ai spus bine acolo "...viața noastra e semnul de carte..." | |
| = multumiri | bazil rotaru [30.Jan.06 14:48] |
| va multumesc tuturor celor care ati poposit in acest subsol si ati participat la romantismul meu ussor demonic. promit sa (nu) se mai repete! | |