| = Cel mai mare bărbat din lume | Teodorescu Cristina Oana Daciana [06.Jul.07 10:10] |
| Și cine spunea că nu putem vorbi despre suflete pereche, despre iubire în toiul unei furtuni cu apă? uite, că se poate. Ioana, te redescopăr după multă vreme, ți-am zis doar că nu am mai trecut pe la tine demult! Mi-a plăcut enorm poemul tău de azi plin de frumusețe și sensibilitate. Iar impregnarea bărbatului în tine... este luminoasă. cu drag, Cristina | |
| = . | laurentiu enache [06.Jul.07 12:16] |
| chiar ma gandeam de ce nu mai scrie ioana cheregi pe site :) obiectiile mele : "ascuțit ca un sloi de gheață fierbinte." aceasta rasturnare gen "gheata fierbinte" nu numai ca sunt cliseistic dar imi aminteste de un banc f. prost, cu ce film vizionam mai incolo si raspunsul vine "ghetarul in flacari" . in rest e un poem reusit, chiar daca are unele scapari retusabile | |
| = aerata | laurentiu enache [06.Jul.07 12:17] |
| evident, suna cliseistic. | |
| = transparent | Tamara Zub [06.Jul.07 14:50] |
| Obsesia "celui mai mare bărbat din lume". Poemul e o hiperbolă, pare scris pentru oameni foarte visători, iar pentru cei parcimonioși, credibilitatea lui e în suferință. Am lăsat un semn pentru că mi-a plăcut mult "inima de stejar". | |
| = de lighioană | ioana negoescu [07.Jul.07 17:55] |
| Cristina, mă bucur mult că ți-a plăcut poemul. te mai aștept pe la mine. Laurențiu, lighIoana mai scrie...desigur totul se poate retușa, dar cred că nu are prea mult rost să tot retușăm. perfect nu va fi niciodată...mulțumesc de citire. Tamara, nu mă obsedează cel mai mare bărbat. întâmplător l-am întâlnit. am rămas surprinsă. am oftat. mi-am privit umbra înghițind oftatul meu de femeie oarecare. cam asta s-a întâmplat într-o zi. | |