| = dana | Leonard Ancuta [27.Jul.07 16:16] |
| se lamenta unul pe aci ca nu esti poeta. atat timp cat scrii si o faci si despre mine...nu conteaza ce zice lumea. respect si racoare! | |
| = Leonard, | Dana Banu [27.Jul.07 16:29] |
| înțeleg că te-ai simțit aproape de textul aiesta pe care sunt sigură că mulți oameni mai maturi poezește decât mine l-ar fi încadrat la "personale"(sau nu, vorba mea:)) nu știu dacă sunt poetă sau nu, sincer, nu îmi bat capul cu dileme de genu' ăsta, eu scriu...doar atât, scriu, modific, mă caut printre cuvinte mai știu că îmi respect cititorii și mai cred(să îmi ierți vorba ce seamănă a sfat, nu mi-aș permite să dau vreodată sfaturi nimănui) că și tu ar trebui să faci la fel, adică să îi respecți pe cei care te atacă sau sunt de o altă părere cu tine(nu da cu pietre dar chiar cred că echilibrul, eleganța, bunul-simț nu vor ucide niciodată pe nimeni) îți mulțumesc pentru lectură și semnul de trecere mulțumesc pentru atenția pe care văd că o oferi textelor mele, sper să mă mențin la nivelul așteptărilor tale salut | |
| = erată | Dana Banu [27.Jul.07 16:32] |
| *nu mi-aș permite să dau vreodată sfaturi cuiva | |
| = again | ionut caragea [27.Jul.07 21:51] |
| uite dana, partea care imi place din textul tau este fragmentul asta: poate că dacă i-aș trage vreo 2 pumni în stomacul fragil maturității ăsteia enervante s-ar preface deodată într-un tren personal cât să mă ducă departe-departe aș lua-o de pletele ei obosite aș arunca-o spre norii trufași îmi tot explică ea despre oameni întâmplări și cireșe amare pentru ca ai si duritate, pentru ca trenul personal vine bine in context, la fel ca si ciresele amare. din pacate, prima strofa ai lungit-o prea mult pentru a transmite o singura idee, insa oricum apreciez schimbarea de registru, spre un text mai curat si mai putin cautat. | |
| = despre tine, numai de bine | Teodorescu Cristina Oana Daciana [27.Jul.07 17:09] |
| Dana draga, te regasesc putin plictisita... putin altfel... dar tot Dana ai ramas... cea care scrie poezie buna si imi este aproape. Desigur, timpul nu este trecut... raman excursiile nerealizate inca, poeziile nescrise si viitorii cititori fideli care te vor descoperi. Iar daca praful se aseaza asupra noastra, apai.. asta e pentru ca ne odihnim oleaca Dana. Ne vedem in curand Cristina cu drag | |
| = Cristina, | Dana Banu [27.Jul.07 17:30] |
| poezia e una, apropierea e alta... să înțeleg că nu ți-a plăcut textul și nu prea ai curaj să îl desființezi? lovește fără teamă, în text, nu în mine(:)) despre încurajări...stai liniștă, nu mă aflu pe pat de moarte și nici nu am de gând să ajung pe acolo mulțumesc de semn | |
| = adevarul e... | Teodorescu Cristina Oana Daciana [27.Jul.07 18:06] |
| Dana nu pot zice ca nu mi-a placut poezia... este doar altfel decat m-am obisnuit sa citesc la tine. Dar este buna. Sa-ti spun ce mi-a placut... daca in primele 2 strofe pari sa regreti trecerea timpului, sau mai bine zis rememorezi perioade din viata atat de frumoase si luminoase pentru tine, in strofa a 3-a se petrece o intoarcere de 180 de grade si te lepezi de aceasta "maturitate" a ta si iti iei viata in maini. Si asta imi place la tine! Forta de a nu te lasa batuta si de a fii mereu tanara... Sa nu te schimbi Cristina | |
| = ha:) | Dana Banu [27.Jul.07 18:15] |
| nu se pune commul tău, nu se pune(sâc! sâc! sâc!:))) știu toți că ești amica mea, ți-am dedicat o poezea după ce mi-ai scris comm câ îți place, am scris și o personală despre drumurile noastre împreună:))) acum serios vorbind, mulțumesc pentru revenire, mda, știu... celor care mă cunosc le este mai mult decât greu să rupă textele mele de persoana mea(spun asta fără nicio infatuare, eu mă identific cu poezia mea) să ne citim cu bine | |
| = si ce daca? | Teodorescu Cristina Oana Daciana [27.Jul.07 18:22] |
| Chiar daca sunt prietena ta... totusi comentariul despre primele 2 strofe cu revenirea dintr-a treia... mi se pare ok:) l-am facut fara a avea vreo legatura cu prietenia dintre noi... bine, dantelariile dintre poate au, dar in rest... Poezia este buna si cu asta am incheiat :) sa nu ne bate soon enough la offtopic :p | |
| = aproape plina (fara echivoc) | Ioan-Mircea Popovici [27.Jul.07 22:07] |
| Este enervant sa te apuci tu, cititor si sa-l comentezi pe Poet sa dovedesti tu, cu caramizile tale ce-a vrut el sa spuna cu fulgii de inger... dar chiar si asa, enervant fiind, mai enervant decat o caldura fara briza nu poate fi. si atunci vin cu o explicatie, ca dintr-un respiro marin... este vorba aici de-un permanent dor de duca, specific fascinatiilor spre nemarginit (vezi trenul cu care incepe si se termina poemul, cum le sta bine erorilor sa se aseze, pe palaria simetrica a lui Gauss). Se incinge putin nostalgia cu un pic de autoironie amara la adresa maturizarii prea timpurii. apoi se merge mana-n mana cu ce-a fost si ce este, ca o impacare intre stabilitatea maturitatii si drumetiile in neliniste... tenesii de atunci si rochia de matase de acum... da. este o seara cu luna aproape plina. se fumeaza adanc nostalgie, si-un pic de revolta juvenila, de neimpacare cu confortul masinii argintii... este poemul dintr-un lant nou, cu nuante perlate, in atingeri subtiri de limitele nemuririi... eu zic: este! este suficient sa iau miezul acestei certi cu maturitatea si povestea s-ar intinde intr-un ritm alert si fara echivoc: "poate că dacă i-aș trage vreo 2 pumni în stomacul fragil maturității ăsteia enervante s-ar preface deodată într-un tren personal cât să mă ducă departe-departe aș lua-o de pletele ei obosite aș arunca-o spre norii trufași îmi tot explică ea despre oameni întâmplări și cireșe amare" | |
| = in vizita | Anni- Lorei Mainka [27.Jul.07 23:35] |
| ...la tine m-am simtit si in aceste ginduri poetice marca BANU realizata poveste despre tine, reusita altfel nu as fi cazut iar pe ginduri , parca ma desiri ca pe un pull-over si ma asezi cu grija pe scaunul pe care nu -l parasesc niciodata ar fi bine sa te urnesti spre tine, dar o faci in gind , asta se simte noapte buna | |
| = Ionuț, Iann, Anni-Lorei, | Dana Banu [28.Jul.07 09:05] |
| vă mulțumesc pentru semnele de lectură lăsate aici să ne citim cu bine | |
| = D.B. | Cătălin Găian -Konig [28.Jul.07 10:56] |
| ultimele doua poezele mi-au trezit imaginea poetului D.B....a aceluia pe care il stiu numai eu. Poet care nu se pierde in amintiri si trece mandru printre vestigii, locuri paraginite de vreme, dar fara a se confunda sau a avea vreo legatura cu ele. Faptul ca gasesti schimbari"...nu mai merg zilnic dimineața la cinematograf fără bilet\ nu mai scriu poezii în cafenele literare sau pe vreo notă de plată\ nu mai mănânc covrigi cu Bădică și nu mai sunt genială in ziua de astazi,\..." gasesc o revenire la cuvant, acela care nu se ascunde, si care inseamna traire, caracter, simt al realitatii imediate. O maturitate enervanta, este adevarat, dar vai cat de frumoasa maturitate,"...poate că dacă i-aș trage vreo 2 pumni în stomacul fragil\ maturității ăsteia enervante\..nici nu vreau să știu cum și de ce\ e hâdă neputincioasă și tristă\ obeză imperfectă și rea\ are o rochie de mătase câteva perechi de teniși albi\.." si crede-ma, incapatanata in a nu se vrea altfel decat in vremurile demult apuse, datoare eu-lui ei, se regaseste "...mă mai are pe mine\ ascunsă în pumnul ei stâng\ încercând cu furie să ies afară\" Esti frumoasa femeie in gandurile tale despletite si uneori speriate de fluturi, in lumea creata in timp careia i-ai gasit o despartitura, asemeni privirii peste ochelari ..in care ai trecut D.B. si mergi cu un car alegoric, cel mai frumos din cate exista... | |
| = Konig, | Dana Banu [28.Jul.07 11:24] |
| mulțumesc | |
| = semn... | Petruț Pârvescu [28.Jul.07 22:08] |
| Dana, am citit cu placere textul tau. o mica, umila, sugestie... parere: elimina ultimele doua versuri. cu prietenie, p.parvescu | |
| = am și eu:) | Ina Simona Cirlan [29.Jul.07 17:52] |
| Dănuță, om frumos, Să comentez poezii nu prea știu. Deja lumea s-a obișnuit cu mine și mă tolerează . Venisem doar să-ți povestesc cum mă tratez eu în sânul familiei. Mezinul meu de o bucată de vreme, la ora de culcare, mă privește foarte-foarte atent( închipuie-ți o lupă de aia care transformă porii în cratere uriașe și firișoarele de păr în arbori seculari), oftează și zice:” Mami, tu ești foarte bătrână. Cum o să trăiesc eu fără tine?” Si asta seară de seară. Chestia e foarte stimulantă pentru că mă ajută să mă conving că sunt foarte tânără , eu pe mine, mai puțin pe el care e clar fixat pe anumite limite de vîrstă pe care eu bag seamă că le-am depășit. Așa că nu mi-a mai rămas decât să trec la amenințări: “ Măi copile, dacă mai continui așa o să mă ususc ca o păstaie pe arac înainte de vreme. Ce ți-am povestit eu despre sugestie și autosugestie?” S-a gândit nițel, și-a revizuit atitudinea și acum îmi spune de cîte ori îl apucă amocul” Știi, mami am văzut că astăzi ai fost mult mai tânără, toată ziua. Mîine o să fii și mai tânără decât azi și peste două săptămâni o să încapi cu mine la piscina pentru copii, nu-i așa?” Așa că, te rog să-i dai maturității ăleia doi pumni în stomac și din partea mea, nu de alta dar mi-e frică de piscina pentru copii. Aș arăta ca o balenă eșuată la țărm. Uff! | |
| = re | Dana Banu [29.Jul.07 17:57] |
| Petruț Pârvescu, am să privesc într-una din zilele viitoare cu atenție spre textul acesta, voi ține cont desigur de observația ta Ina, ok, mă duc să îmi pun mănușile de box, fii pe pace, se rezolvă, e o plăcere se te aibă omul prin pagina lui:) vă mulțumesc pentru semnele deschise | |