| + minunat | Adela Setti [30.Jul.07 16:50] |
| o auto-radiografie pe care nu o poți parcurge decât cu harta la îndemână. sesizez aici implicațiile sezonului, totuși textul depășește prin complexitate o simplă foaie de jurnal de vacanță. voi adăuga o stea, deși, recunosc, mă depășește, nu sunt în stare de un comentariu elaborat. Adela | |
| = sunt atât de plin de moarte încât știu că putem avea un copil nemuritor | Alberto M. Popesco [30.Jul.07 16:55] |
| îmi fixez ace de siguranță pe pleoape și dacă ai să vii eu o să fiu cel cu ochii închiși deschide-mă ca pentru autopsie cheile de la casă le-am păstrat în în cuierul de coaste respiră-mi aerul și bea-mi vinul plătește-mi datoriile și du-mă în bahamas maldive sau seychelles ai adresa algelor mele preferate facem împachetări cu fum și organizăm înmormântări cochete iti ies foarte bine ironiile astea leo. felicitari pentru stea amical, | |
| = sunt atâția tați între noi încât nu ne mai putem recunoaște | Leonard Ancuta [30.Jul.07 17:13] |
| Adela, am conceput acest text pe reteta unui sandvich - eu intre doua orizonturi. este intr-adevar o radiografie si este chiar amanuntita pe alocuri, insa te deruteaza probail cele doua planuri uman/divin intre ma zbat ca un peste. multumesc pentru stea inseamna enorm pentru mine faptul ca ti-a placut scrierea. Alberto iti multumesc si tie pentru aprecieri. | |
| = Leonard, da | Cornel Ștefan Ghica [30.Jul.07 17:15] |
| direct la tinta, prin "arhipelaguri în asfințit", batrane tragator. superb "plămânii mei trosnesc ca un arhipelag de corali sunt atât de plin de moarte încât știu că putem avea un copil nemuritor". felicitari. cu respect, Cornel Stefan Ghica | |
| = menirea poetului este sa tina moartea in sine | Leonard Ancuta [30.Jul.07 17:42] |
| ca si cum isi tine respiratia. de asemenea viata trebui sa o insufle in exterior facand sa infloreasca a doua oara piersicii toamna sau dand viata unui catelus de plus. mai am pian sa ma apropii de asta insa fac eforturi. multam, cornel, de apreciere. | |
| = fain, dar am niste nelamuriri | Monica Manolachi [30.Jul.07 20:32] |
| am citit snur de vreo cateva ori. mi-a placut foarte mult strofa a patra [ce scurta e in raport cu celelalte!...o sclipire seducatoare ca un fulger inainte sa se auda tunetul]. de obicei, oan, ciu, fri, pamela vrea copii, dar, dupa cate vad, mai vor si altii, iar daca se vor a fi nemuritori, hm... ce miraj! cred ca am o problema cu receptarea finalurilor din primele trei strofe. o sa trec usor pe la fiecare, sper sa nu fie cu banat :-) intai, „viteza unei ciuperci” m-a lasat un pic in aer. e vorba de viteza de intindere a ciupercii sau poate de altceva? ... apoi, cine este „te” din „te-as fi inhamat la o sanie”? e vorba de o desprindere, de o detasare de „omul care și-a pierdut...” pentru a privi mai bine in sine cum s-a intamplat intamplarea intamplatoare? sau altceva... asta inseamna ca frantura de neadevar poate fi un alt adevar. sau cum?... la sfarsitul celui de-al treilea, nu pricep asta: „nu m-am înecat niciodată cu tine”... inteleg ca este vorba de adresarea catre acelasi eu-tu-arhipelag... dar nu vad sensul. :D inecat impreuna in apa? inecat fiindca celalalt era apa, a vrut sa bea si s-a inecat? inecat fiindca celaltalt era peshte, a vrut sa manance si s-a inecat cu osul de peshte? :-) scuze... pe urma cand spui „putem”, constructia lui „tu” pana in acest punct pare sa ia brusc alt contur, feminin, desi pare a fi doar o alta iluzie, care dispare la fel de repede cum a aparut. pe urma in a cincea strofa, in „noi” „tu” este un tata. joaca bine „tu” asta. la final mi se face mila de el: ba ar fi fost bun de inhamat la sanie, ba asteapta sa vada nu stiu ce minune, ba joaca rol de gardian de inchisoare, ba ar putea pune umarul sau altceva la cresterea natalitatii in tagma nemuritorilor, ba plateste biletul spre seychelles [numai dus, ca atata are tu in cont]. ma uit in urma si vad ca mi-a placut, dar am ramas cu o multime de nelamuriri. | |
| = tu - eu - tu | Leonard Ancuta [30.Jul.07 20:44] |
| Monica, asa cum spuneam si intr-un comm anterior, acest tu are dubla valenta... am creat un tu mai ambiguu fiindca uneori acest tu este real palpabil, pamantean, si apoi este un alt tu transcendent, un tu care sta dincolo de mine si catre care aspir. sigur de aici vin nelamuririle tale... | |
| = *** | adriana barceanu [30.Jul.07 23:42] |
| Cu sufletul la gură am citit fără să respir, nu fac decât să admir cum se vede poezia în textul tău înstelat. ...și în Cuba, că nu-i rău nici acolo, lipsesc insule dar eu zic că merge. | |
| = adriana | Leonard Ancuta [05.Aug.07 16:42] |
| nicaieri nu e mai bine decat acolo unde esti iubit. oricat ar fi de frumoase destinatiile exotice, tot acolo unde sunt cei dragi e mai placut. asa sunt si arhipelagurile mele, sunt evadari catre locul unde cineva are suficient timp si spatiu sa ma poata consuma in intregime si pe indelete. | |