| = Alice, da | Cornel Ștefan Ghica [31.Jul.07 20:21] |
| las un (mic) semn, putin comentariu, pentru o poezie superba (in opinia mea). Azi / Ai / Fost "frica aia dementă ce vuiește gigantic în urechi / în stomac / de parcă ai fi o bombă cu ceas". mi-o placut acest intreg in care "m-am trezit pe stradă eu pe o parte și tu pe alta / așa cum trebuia să fie". felicitari. cu stima, Cornel Stefan Ghica | |
| = Cornel | alice drogoreanu [31.Jul.07 20:36] |
| nu-mi plac "comentariile" sună cârcotaș în schimb îmi plac semnele e ca și cum aș găsi post-ituri pe ușă și e și bine și frumos să găsești semne pe ușă mulțumesc Cornele | |
| = DROGO... | Cătălin Găian -Konig [31.Jul.07 22:56] |
| "...tremura o lumină vitează pe mâinile tale eu mă făceam \tot mai moale sub ele\ sau poate că mi-era frică\..esti intreaga si toata printre cuvinte, desfacuta ca pentru iubit "... \patru pereți trei trepte și două geamuri mici ne strângeau inima între ele nici nu mai știu cui i\-era mai rău...tremura o lumină vitează pe mâinile tale eu mă făceam tot mai moale sub ele\ sau poate că mi-era frică\.." Am aflat un lucru, te joci cu saracele cuvintele si vrei sa le dovedesti inutilitatea din constructiile stereotipe si considerate pseudopoetice. Drept pentru care le strangi "pe toatelea" le faci toaleta, cu font-uri imaginare, si pe un proiect dupa propriul studiu "arhitectural" si iese ce iese...! Multora nu le place, poate si pentru ca nu esti o femeie la indemana lor, nici de cunoscut oriunde si oricum, in ciuda faptului ca urli la luna zilnic si vrei sa te faci auzita, dar ei sunt pe alte ...unde electromagnetice...sau cum s-or chema ele ! Un lucru este sigur, esti sociabila !Felul in care scrii, este si cel in care comunici "..niște povești cu poze ambulante\ ne lovim umăr\ de umăr\ poate ne și privim\ trecem\ mai departe\...Ma tot gandesc ce vor ei mai mult...! Sa traiesti fato ...REANCO | |
| = Cătă | alice drogoreanu [31.Jul.07 23:53] |
| line să le dovedesc inutilitatea e ușor nu știu și cât contează cuvintele sunt niște instrumente niște consumabile nu stau în picioare în fața celornespusevreodată cu mult mult mai verifice și care țin un om pe linia de plutire până la capătul zilelor de jucat însă nu mă joc tot ce mi-am dorit vreodată a fost fie poza fie scris să se lipească de la sine pe imaginile pe care le am deja în minte atunci da simt că mi-a ieșit și c-au ieșit și ele la aer știi și tu că nu e musai să placă nici mie nu-mi plac altele asta nu înseamnă că nu înțeleg ce spune sau ce simte omul acolo să trăiești și tu btw. de la gând la faptă pentru unii e preț de o existență | |
| = er | alice drogoreanu [01.Aug.07 00:03] |
| *veridice | |
| = alice | Mâncu Gabriela [01.Aug.07 10:11] |
| am citit si am simtit tot - frica asemeni unei bombe cu ceas si "zgomotul unei decizii ticăia pe undeva prin stomac" ! Mi'a placut mult "probabil că aș sări pe geam oricând/ și nici măcar nu m-aș gândi că ajung prea târziu/ prea degeaba" Nu pot sa spun ca mi'a placut poema, Alice, exact cum spui si tu - nu trebuie sa'ti placa ci sa simti ce simte si omul care a scris.... si cand simti toate astea... nu are cum sa'ti placa.... cu drag, | |
| = gust amar:) | adriana barceanu [01.Aug.07 13:33] |
| Sensuri ascunse cu grijă, o foame, o fugă, o dragoste... Căutare... casa liftului e o casă, și e bine că e. „cine să vrei să fii” sfârșit oarecum resemnat, „așa cum trebuia să fie” certitudinea - ieri căutam Mi-a plăcut | |
| = ugly day | alice drogoreanu [01.Aug.07 15:27] |
| Gabriela ți-a plăcut exact ce nu e poezie ci probabil personalitatea mea zănatică la 17 ani ușa era închisă pentru mine și dacă n-ar fi fost , tot pe geam era drumul mai scurt Adriana sensurile mele probabil că au învățat de multă vreme să se descurce singure să se machieze să se ascundă să zâmbească de e cazul în rest mă tem că deziluzionez prin lipsa mea de mister îmi pare bine că ți-a plăcut și mie mi-a plăcut ironia ta cu visa pentru erau bine ambalate acolo sarcasmul și amărăciunea PS.aș fi vrut să-mi iasă mai crudă povestea mai mârșavă și mai demnă de întors capul așa cum a fost ea în realitate dar ieri n-a fost tocmai ziua mea de răfuială cu amintirile | |