| = personale | elis ioan [29.Aug.07 19:23] |
| tu stii cum iti citesc 'destainuirile', stilului tau confesiv ma suprapun. cateodata cred ca ar fi mai bine sa te las doar pe tine sa ma rostesti, intr-atat de mult reuseste sa ma inghita cuvantul. o poveste fara sfarsit, un alt darius pe care il cautat (astept cartea :)) desi aici iubirea ne-o dezvelesti inconjurand lumea. | |
| = comentariu | bargan ecaterina [29.Aug.07 19:45] |
| comunicări emoțional-expresive între improvizație și exactitate așezate cu acuratețe în jurnal. teoretizează, efectuînd demonstrații asupra iubirii la muchia suferinței prin nonșalanță de versuri. dragostea e perpendiculară pe suflet, deci, ceea ce omul primește din față dragoste este. așa cum la baza turnului Pisa a fost mărita greutatea pentru a schimba centrul de greutate mai jos și a evita prăbușirea, autoarea adună în regiunea inimii lumină, dragoste și adevăr ca să le dăruiască la rîndu-i prin litere, ca să poată suporta singurătatea, despărțirea, trădarea. cu piatră a fost salvat turnul, de aici remarc: ("aș dărâma orașe în cale decât să îi strig durerea. eu vorbesc doar pietrelor"). apărarea demnitații, nici nu știu dacă personale sau a celuilalt și de asemenea frica de a părea o fire slabă, fără un alt suport, decît cel al credinței. și unde oare mai poate fi lăsată durerea decît în turnul Pisa? cel care într-atîta seamănă cu o alcătuire pămîntească. ființa umană se contopește cu natura moartă prin construcția oblică, însă chiar de la început pînă la capăt totul curge pe o singură linie, cea a iubirii, ce-i drept, de Dumnezeu. | |
| = Ela | Irina Lazar [29.Aug.07 20:22] |
| "nu mă voi prăbuși, sunt puternică. în dragostea asta, sunt mai puternică decât orice val de deznădejde, decât slăbiciunea, retragerea, neputința lui." Nici nu știi cât mi-au plăcut cuvintele astea. | |
| + saz it possible | medeea iancu [29.Aug.07 20:36] |
| Ela, ai un text foarte sensibil si tandru. in acelasi timp foarte dur si drept. sensibilitatea este o forma a cerebralului. remarc aceasta iubire care prinde forme pentru a se defini si acest hotar ca semn al popasului si al continuarii. | |
| = sublim | ionela chiru [30.Aug.07 13:51] |
| "in dragostea asta ma inchin pana la Dumnezeu si atat..." fara cuvinte...pana si superlativele ar fi insuficiente...Fericit cel caruia i se daruieste o asemenea dragoste! | |
| = mulțumesc | Ela Victoria Luca [31.Aug.07 17:18] |
| mulțumesc pentru gândurile și aprecierile voastre pe această filă de jurnal de călătorie. unele locuri prin care ne poartă pașii sunt doar repere pentru itinerarii interioare, pentru relevare de sens, pentru înțelepțire și iluminare. asta este mai presus de orice "înclinare" a "turnului" ființei. Ela | |