| = n-aș vrea să mai visez niciodată | luciana grosu [09.Sep.07 02:22] |
| Sugerarea ideii este, în general, apanajul poeților. Autorul spune ceea ce spune, dar și altceva (și mă refer nu numai la subtitlu). Poezia are muzicalitate și schimburile între idei, sonorități, cuvinte au loc fără efort și sincer. Se observă o ușurință naturală de a scrie și de a scrie bine. Întreaga țesătură compozițională gravitează în jurul antinomiilor ("limite"-"dincolo"; "demoni"-"îngeri"; "sfânt"-"păcătos") și a buchetelor de sentimente opuse oglindite în opoziția dintre verbe și substantive: "lovești-împingi-trântești-rup" și "culorile-crinii-aripile". Imaginea "pensulei înmuiată-n noroiul clandestin" se înnobilează prin "crini" și caută evadarea "dincolo de aripi și rău de înălțime". Dacă autorul mizează pe ceva concret pentru a atinge infinitul (pensula), subiectul percepției sale are "mâinile goale", dar se dăruiește pe sine. Acea "armă anume", iubirea, atinge "limitele adevărului", străpungând balaurul îndoielii. E o poezie CU suflet, DE suflet, PENTRU suflet! Dacă aș fi în juriu, aș premia-o de două ori. Dar așa, pot doar să te felicit sincer! | |
| = luciana | Andrei Lucian [09.Sep.07 14:20] |
| multumesc de citire. de o prietenoasa citire. | |
| = nici prietenos, nici... | luciana grosu [09.Sep.07 17:53] |
| "...prietenoasă citire..." Nu credeam că asta impresionează, ci realismul comentariului. Nu am citit poezia nici prietenos, nici cu vreun alt sentiment. Am citit-o doar și mi-a spus ceva. Atât. Cu bine, | |