| = paradoxul existențial | Ela Victoria Luca [30.Dec.07 01:34] |
| nu pot să nu remarc firul dur dincolo de simplitatea vie a discursului poetic și linia clar trasată în final pe inevitabilele paradoxuri existențiale: cu cât este mai mare suferința, cu atât soarele poate fi mai puternic perceput. Iar spațiile de viață pot fi paradoxale uneori față de spațiile de viețuire. Apreciez poezia aceasta, e printre cele bune din ce am mai citit în acest decembrie. Ela | |
| = ... | Mihai Tița [30.Dec.07 01:40] |
| ela mi s-a parut incredibila replica lui stateam asa fata-n fata si in ciuda faptului ca nu ma mai vazuse de vreo 2 ani si mana si piciorul stangi ii sunt paralizate a reusit sa scoata aceasta perla un fel de umor negru un fel de optimism un batranel ciudat nu stiu cum sa-i zic dar nu mai zic ca nu vreau sa incerc sa explic ce-am simtit nu poate fi explicat :) multumesc frumos | |
| + mucalitul din noi | dan mihuț [30.Dec.07 02:26] |
| da, în simplitatea textului stă și puterea lui, dar și în firul narativ de fapt, trucul calsic, dar aici e bine spusă și nu mai vezi dumenezeul care trage de hățuri în saptele textului. povestea este una a memoriei colective, ni se potrivește fiecăruia. cred că am o slăbiciune pentru umorul ăsta negru, de răutatea și bunătatea lui, că vorba aia, românul e maniheist de la cronicarii munteni încoace, poate și înainte, dar nu știm noi. treabă bună, mihai. | |
| = adevarat | Adrian Silviu Mironescu [30.Dec.07 02:35] |
| Trist Mihai, atat de trist, simplu, sincer si adevarat! Dureros de adevarat! In final batranul a remarcat ca e soare, acel soare pe care noi in graba noastra am uitat sa ne amintim ca...exista! | |
| = părere | Paul Bogdan [30.Dec.07 08:56] |
| Bun poemul. Aș mai lucra la final. Poate aș renunța la ultimele cinci versuri care sunt, după opinia mea, un surplus de sensibilitate gratuită. Și aici am o mică problemă: așa că mirosul de pișat este destul de dens și neobișnuit De ce neobișnuit? Într-o cameră în care locuiesc bătrâni imobilizați la pat, acel miros persistent este foarte obișnuit. | |
| = "e soare / tu nu vezi?" | silvia caloianu [30.Dec.07 09:08] |
| E un poem despre care se poate spune ca va rezista in timp, cred eu, care merita sa ajunga si intre copertile vreunui volum. Interpretabil, puternic emotionant, finalul... | |
| = Mihai Tița | Teodor Dume [30.Dec.07 11:06] |
| "prima amintire pe care o am cu el/ este legată de primul leagăn", iată un poem populat cu oameni simpli și stări venind din copilărie prin boli, tristeți, opriți în ultima stație, aparent cu soare de care se agață tăcuți, ca de-o speranță,"începe să plângă//cum e la voi tataie?//cum să fie//e soare//tu nu vezi?" Simplitatea rară care îl caracterizează,interpretabil emotiv, sensibil până la paralizie, îi dă tărie și forță. Cu cât suferința crește, fără leac, tăcerea capătă densitatea din care izvorăște forța și puterea așteptării,"e soare" Poemul e sincer și curat precum fulgul căzut între buze, în prag de an nou, aducându-ne aminte de noi... Cu sinceritate, Teodor Dume | |
| = mihai tița | hamat petru sebastian [30.Dec.07 11:11] |
| lipsit de orice urmă de "textură" adevărată; superficial, încă ascuns în spatele unei măști lirice, deși nu prea cred că intenția ta a fost aceasta, anume de a-i da textului un aspect ascuns, un subterfugiu din care să transpară, cu ușurință, o detașare de literatura de prost gust, vezi "așa că mirosul de pișat este destul de dens"!!! un text slab, debordant de o neseriozitate în ceea ce privește așezarea în pagină a ideilor lipsite de o structură adevărată, un text ce nu pare deloc a se încadra în "texte recomandate", este orice altceva, numai "text excepțional" - NU. titlul ales greșit pentru mesajul pe care vrei să-l transmiți. am citit texte mult mai bune decât al tău, care, din păcate, nu au fost recomandate! poate mesajul meu va deranja, dar aceasta este părerea mea despre un text lipsit de coordonate lirice profunde, de o structură cu adevărat "serioasă"... | |
| = ... | Mihai Tița [30.Dec.07 12:30] |
| da dane umor negru ii pot spune si asa la tara chestia asta a ramas in picioare. paul ma voi gandi la ce mi-ai sugerat cat despre miros nu stiu am vrut sa zic ca oamenii din camera aia sunt foarte diferiti ciudati si inediti :) teodor silvia si adrian va multumesc. hp, nu stiu ce sa-ti raspund, e opinia ta si o inteleg fie esti suparat pe mine fie suntem foarte diferiti ca mentalitate etc :) va salut | |
| = Mihai Tita | Ramona Ungureanu [30.Dec.07 14:20] |
| Extraordinar! Mai rar asa poezie la recomandate. Felicitari si editorului care a avut geniala ideee s-o puna acolo. La multi ani cu sanatate si fericire! | |
| = omg, :* | medeea iancu [30.Dec.07 16:19] |
| mmm, sfarsitul este foarte, foarte fain. | |
| = morse | felix nicolau [30.Dec.07 17:07] |
| si mie mi se zice tataie in salile de sport. dar nu cred ca de aici s-a inspirat komartin si nici ca tu ai fi fost inspirat de el si nici ca... | |
| = ....... | Mihai Tița [30.Dec.07 20:22] |
| ai dreptate felix nu ai inspirat pe nimeni lol ramona si medeea, multam | |
| = - | Dana Stanescu [31.Dec.07 00:03] |
| Pe bunicul meu îl cheamă Alexandru dar toți oamenii cu cojoace din copilăria mea îi spuneau Sandu, unchiu Sandu. Eu îi spuneam tataie fiindcă așa mi se spusese că-l cheamă. Mă duceam destul de rar la țară, poate de vreo două trei ori pe an și prima amintire pe care o am cu el este legată de primul leagăn în care m-am dat și de primele mere verzi dulci pe care le-am cules de pe jos le-am spălat și le-am cărat cu mine pe tren înapoi în București. Putrezeau mereu în cămară. Tataie n-a mai udat grădina de mult ,nu a mai scuturat mărul de cîțiva ani, gardul din jurul grădinii a căzut, acum este zăpadă peste tot și e bine așa. N-aș fi vrut să văd pămîntul; este atît de frig că nici nu-mi dau seama ce vreau să fac în curtea asta unde s-au tăiat porci, s-au certat oameni sau au avut loc nunți, așa că o iau spre noua lui casă. Unchiu sandu e bine e cuminte mănîncă puțin, doarme mult n-avem probleme cu el, spun doamnele de la azil în halate albastre și vopsite roșu în cap. In cameră cu el mai stau alți cinci sau șase bătrîni, așa că mirosul de pișat este destul de dens și neobișnuit. M-am așezat lângă tataie, l-am întrebat ce face, de una de alta, lui mereu i-a plăcut să răspundă și să fie întrebat. Incepe să plîngă. - Cum e la voi tataie? - Cum să fie, e soare,tu nu vezi? Mi-a placut bunicul tau. | |
| = poate | Mihai Robea [31.Dec.07 08:15] |
| fără acel iz care pare că te-a marcat și care distorsioneză o amintire. Aș spune că își merită locul, dacă nu ar fi atât de personal. | |
| = mihai | dan plesa [31.Dec.07 16:26] |
| mi-a placut textul. imi vorbeste despre o resemnare, chiar intelepciune, la care se pare ca ajungem toti. iar finalul e bine ales. | |
| = ... | Mihai Tița [31.Dec.07 18:06] |
| va multumesc. la multi ani :) | |
| = Mihai, | Nicolae Popa [31.Dec.07 18:22] |
| "m-am așezat lângă tataie l-am întrebat ce face de una de alta lui mereu i-a plăcut să răspundă și să fie întrebat începe să plîngă cum e la voi tataie? cum să fie e soare tu nu vezi?" Cum să nu ți se umezească ochii? Îmi vine greu să descifrez, conform rigorilor strict literare, ce se întîmplă în acest poem. E ceva ce ține de temeliile vieții! Un an plin de bucurii, Mihai. Inclusiv de bucurii poeticești! | |
| = Ö | daniel aporof [01.Jan.08 13:57] |
| poezie complet lipsita de originalitate dar sa ne bucuram de zapada: La multi ani! | |
| = Mișa, prietene, | Vrâncianu Vladimir [01.Jan.08 23:07] |
| Înainte de a-ți spune la mulți ani dă-mi voie să-mi scot pălăria în fața acestui text. E remarcabil ce ai reușit să construiesti cu atâta simplitate pe marginea unui caz banal, poate, în lumea în care traim fără să recurgi la metafore, epitete, comparații, etc. pentru a stoarce lacrimi și compătimiri. Totuși, eu aș schimba titlul, înlocuindu-l cu unul la fel de simplu și genial ca poezia ta. Mulțumesc de citire, Mișa! | |
| = ... | Mihai Tița [03.Jan.08 18:37] |
| multumesc si eu, toate cele bune | |
| = el vede mai bine | Iulia Reihgher [05.Jan.08 01:10] |
| niciodata nu vedem ceea ce trebuie, si niciodata nu ne lasam indrumati de cei ce vad. stia batranul ce spune "e soare/tu nu vezi?". dar intotdeauna vedem soarele prea tarziu. de asta ma tem si eu cel mai tare: ca o sa vad soarele de-abia atunci cand prezenta lui nu imi va fi neaparat necesara si ca pana atunci o sa ratacesc in cautarea lui. parca e ca vorba aceea "nu vezi padurea de copaci". ma tem ca o sa ajung ca batranul, sa vad soarele prea tarziu, sa nu mai am nimic de facut decat sa incerc sa-i conving pe ceilalti de existenta lui si sa ma minunez de faptul ce prezenta lui e atat de evidenta si totusi nesesizata de sufletele fragede. | |
| = impresii | Ologeanu Alexandra [07.Jan.08 17:50] |
| Mi-a placut:)ce pot spune mai mult,o simplitate ce te izbeste inca din primele randuri ale poeziei, prin linii clar trasate si o poveste bine spusa. Te voi mai citi. Alexandra | |
| = perta versus es pop | laurentiu enache [07.Jan.08 19:11] |
| nu zic ca nu e bine, doamne fereste dar e mimat | |
| = finalul incoroneaza opera! | GHERMAN ADRIAN [21.Apr.09 23:42] |
| sfasietoare! mi-a placut enorm lectura. Poezia, repet: poezia are nevoie de dovezi - nu o poti tine doar intr-un varf de sulita bine ochit. | |