| = Mahmoud, da | Cornel Ștefan Ghica [20.Jan.08 22:17] |
| o învățătură faină, între cer și pământ, într-o eternă re_generare simplă și naturală. mi-o plăcut întreg ansamblul, dar, în mod deosebit, am rezonat la "norii mă învață să plâng în întuneric / mama mă ia-n brațe mirosind a ploaie". frumos. cu stimă, Cornel Ștefan Ghica | |
| = Cornel Stefan Ghica | Mahmoud Djamal [20.Jan.08 23:00] |
| onorat de trecere si de apreciere, citesc cu mare placere poeziile tale si observ inaltarea versului tau din ultima vreme. cu stima | |
| = Mahmoud Djamal, trăire și adevăr... | Teodor Dume [21.Jan.08 09:10] |
| Câte învățăminte și adevăruri în simplitatea rostirii! "pământul mă învață /să mă ridic strigând"(...)"mama mă învață să umblu desculț(...)să-mi curăț tălpile de soare" și un final de zece, "norii mă învață să plâng în întuneric mama mă ia-n brațe mirosind a ploaie" Trăire și adevăr! mulțumesc, domnule mahmoud, pentru aducere aminte Cu sinceritate, Teodor Dume, | |
| = Mama - modelul invataturii fundamentale | razvan rachieriu [21.Jan.08 12:15] |
| Eu văd aici o pendulare între înalt și pământ, între cer și teluric în care modelul preceptelor, învățăturii fundamentale este mama. Norii te învață să plângi în întuneric, de la ploaie- plânsul lor, înveți să te cureți prin lacrimi. Mama te ia în brațe “mirosind a ploaie” și a dor de copilărie. | |
| = Teodor Dume | Mahmoud Djamal [21.Jan.08 13:25] |
| iti multumesc de trecere si pentru apreciere. multa stima | |
| = razvan rachieriu | Mahmoud Djamal [21.Jan.08 13:31] |
| ma bucura revenirea ta pe pagina mea, iti multumesc pentru apreciere. respectele mele | |
| = pamantul... | majeri andrei tiberiu [22.Jan.08 00:08] |
| retin " pamantul ma invata/ sa ma ridic strigand"!!! frumos!!! clasic!! cu stima, andrei | |
| = majeri andrei | Mahmoud Djamal [22.Jan.08 12:06] |
| iti multumesc de trecere si pentru apreciere. cu drag | |