| + down in the tunnels trying to make it pay | Raul Huluban [12.Feb.08 09:09] |
| Remarc acest articol după aproape o săptămână de la postare - regretând că nu s-a bucurat de atenția cititorilor în timp util - pentru că subiectul articolului sau cartea în sine ar fi putut stârni o discuție interesantă, poate chiar o polemică dar, ajung și cititorii să fie atinși de decrepitudine (asta pentru a fi în ton cu societatea timpului lui Artaud). Am parcurs recenziile pe care le ai în pagină și nu pot decât să mă bucur că le-am descoperit; mă voi număra printre cititorii și comentatorii tăi, întrucât am rămas convins de seriozitatea și finețea observațiilor / ideilor, și de zona, sau de punctul de vedere din care surprinzi critic o carte. E cazul și articolului de față. Cel mai mult s-a scris pe marginea teatrului lui Ardaud, a filmului și biografiei, și au existat numeroase tentative de teoretizare (majoritatea reușite, vizionare, prolifice) a universului creativ al său, al relației sale cu arta și-n special a ideilor proprii vis-a-vis de literatură. Așadar, mai puține materiale aplicate real pe scrierea lui. Recenzia ta este foarte la subiect, condusă pe un câmp minat, și anume focalizată pe expunerea celor două mari nume: Artaud și van Gogh, fapt care ți-a reușit de minune, prin includerea multor observații pertinente, începând cu cele despre societatea și mentalitatea franceză a acelui timp, până la omul Artaud și opera sa, relația și influența avută de van Gogh, într-un stil de mare ținută, cu paralele duse exact, la sigur - mă refer la referința culianescă și la susținerea unei idei interesante și capitale prin Malaparte, ce-au fost un real deliciu în lectura cronicii. Felicitările mele pentru acest articol și pentru înclinația înspre fenomenul literar, și nu înspre palmares, cum azi se obișnuiește. Mai rar un asemenea articol pe acest site. | |
| = Raul, | Laura Niculae [16.Apr.08 15:19] |
| Mă bucuri cu un asemenea comentariu, exhaustiv aș spune:). Faptul că această carte surprinde un moment nefericit din viața autorului, ni-l dezgolește pe Artaud-omul, în carne și oase, fără machiaj și false pudori. Te mai aștept cu drag:) | |