| = semnul apei | Plopeanu Petrache [10.Feb.08 20:35] |
| Ce pot recunoaște, Ioana: -tu, undeva între ziduri -zidurile au ferestre, unica ta legătură cu cei de afară -lucrurile pe care le ascunzi față de el: .setea .visele-deșerturi-naufragii-tu, este o măcinare implicită ființei tale, măcinare care stă sub semnul apei, fie că este vorba de absența ei, fie de abundența peste poate, fie că vorbești despre lumea sărată din mintea ta, (marea, marea, marea). zidurile te ascund și pe tine, dar îi ascund și pe ceilalți. rămân ferestrele ca niște hublouri de navă, ele de fapt împiedicând apa să ajungă la tine. aștepți un moment, acela în care apa ta se va duce și se va uni cu apele tuturor râurilor, fluviilor, mărilor și oceanelor. vei deveni asemeni ei imaginația mi s-a scufundat puternic în torente Cu stimă PP | |
| = părere | Ecaterina Bargan [10.Feb.08 20:37] |
| aer confesiv, cald. ascunderea lucrurilor ca o scutire a celuilalt de setea ta, de suferința ta, de grijă. dar toate se întîmplă în revers. el este cel care îți limpezește mintea, te învață libertatea și urmele/clipele vagi de liniște în tumultura lumească. | |
| + părere | Liviu Nanu [10.Feb.08 21:53] |
| Mi-au plăcut "urmele" primei strofe, adevărate semne lirice. De fapt întregul poem mi-a plăcut, în ciuda finalului cam în coadă de pește. Un text inspirat, am avut parte de o lectură plăcută. Chiar și arhitectura textului e bine aleasă, e aerisit și se citește ușor. cu scuze pentru deranj al 109-lea cititor, anton | |
| = cjdkshck | Liliana Onescu [10.Feb.08 22:40] |
| Trebuie să vă spun că vă citesc de aproape un an și ceva, mai des pe club :) decât pe agonia. O singură chestie care nu-mi place "ești tu înotând nemuritor nesfârșit". Era de preferat pentru mine ceva care să cuprindă ambele adj "nemuritor" și "nesfârșit". Pentru moment nu am suficient timp ca să detaliez, dar aveți și alte-texte-jurnal. Știu că ați spus în nenumărate rânduri că ceea ce scrieți nu este poezie ci jurnal. :) Pentru chestia vă admir pentru că mie îmi este tare frică de confesiv. | |
| = curios | Cristina Sirion [10.Feb.08 23:46] |
| Mie mi-a placut cel mai mult acel "tu înotând nemuritor nesfârșit", fara a vrea sa fiu in raspar, asa s-a intamplat. Si tonul de scrisoare pe l-ai creat. E frumos tot, discret, ca si cum ai putea trece peste el din neatentie si totusi nu se intampla, ceea ce-i mult mai greu de redat decat o frumusete impunsa in ochi. Am citit cu placere. | |
| = da e... | mircea lacatus [11.Feb.08 19:45] |
| vorba de poezie aici autoarea nu se joaca sau daca se jaoca se joaca foarte serios frumos finalul nu e spectaculos insa este foarte subtil aic gasesc insa o usoar contradictie dar poate eu ma insel cu siguranta ma insel :) ..."și visele mele care sunt deșerturi sunt naufragii pe mări strălucitoare"... | |
| = urme...pe hârtie | Amalia Cretu [11.Feb.08 19:23] |
| Ioana, versurile tale sunt pline de "substanță lirică", de conținut emoțional, de expresivitate stilistică; * "zidurile" sunt reci, nu au ferestre, ochi, urechi, emoții sau reflecții afectogene...sunt insă "ziduri", nimic altceva. * subiectul liric, în efortul său de autodepășire...va sparge "zidurile"; sunt gata să cred că "există o clipă de liniște./ o știi și tu", în care totul este permis; aprecieri deosebite, amalia | |
| = . | Mihai Robea [11.Feb.08 20:35] |
| incepe bine si se termina precar, sigur nu e vorba de supliciile Annei Boleyn? | |
| = răspuns mai bine mai târziu | ioana negoescu [12.Feb.08 19:38] |
| Dragii mei, nu mă așteptam să placă acest text. e un text p s i, adică aparține jurnalului din ospiciul meu interior, texte care nu știu unde mă vor duce până la urmă...:) PP, Katy, Liviu, Liliana, Cristina, Mircea, Amalia, Mihai, ați avut răbdarea să citiți și vă mulțumesc mult pentru păreri și aprecieri. | |
| = despre o alta ioana... | ioana matei [12.Feb.08 21:21] |
| "îți ascund setea mea îngrozitoare și visele mele care sunt deșerturi sunt naufragii pe mări strălucitoare" trei versuri ca o sintezi, cu toate ca, se pot construi sinteze pornind de la fiecare vers al tau... nu stiu de ce... te-am citit si m-am gandit la un fel de geniu al raului...fara nicio legatura, Doamne fereste, cu tine!... "în rest sunt bine."...nu dorm... | |
| = un jurnal personal nu cumva este o magazie burdusita cu versuri ? | opran radu [12.Feb.08 22:38] |
| Da ,fiind puse unele sub altele aduc a poezie,macar ca silueta arhitectonica.In rest, pare lectura captivanta a unei fise medicale amintind de care suferinta?Ma intreb daca oamenii mai si mananca sau doar sufera cu incetinitorul . | |
| = bafta | Pacurar Ana Eugenia [13.Feb.08 08:26] |
| "îți ascund setea mea îngrozitoare [...] și visele mele [...] care sunt deșerturi" un poem reusit , insa la aceste doua versuri as mai adauga ceva f frumos | |
| = răspund | ioana negoescu [16.Feb.08 10:08] |
| Ioana, ai avut o intuiție extraordinară. sunt foarte impresionată că ai sesizat că foarte profund și foarte ascuns există ceva distructiv, un vag malefic. așa e. Radu, oamenii nu prea mai dorm și mănâncă în stările psi, dar în rest e totul ok. oamenii fac de toate. mulțumesc de trecere. Eugenia, ești liberă să adaugi orice. eu nu am ce să adaug, dar sunt deschisă la orice. mulțumesc. | |