| = ok | Alexandra Mitrofan [28.Feb.08 01:21] |
| Ma axez doar pe primul vers si asta ca sa nu pic iar in off-topic pentruca acest poem nu este doar sofisticat ci si destul de voluminos facand analiza literara un efort considerabil demn, la o adica de o cauza mai nobila. Deci "in tren ma asez la fereastra" un vers care ma duce cu gandul la o intruziune, pentruca incepe cu "in", deci s-ar putea spune ca intreg poemul ar fi cladit pe ideea asta, dar s-ar putea sa nu fie asa... si de ce? uite: "ma asez la fereastra in tren" - o simpla schimbare de atitudine, o intromersie de data asta, nu o intruziune... sau altceva "la fereastra ma asez in tren" - mai mult epic, cititorul este pregatit pentru o eventuala schimbare de decor. peanut | |
| = . | nica mădălina [28.Feb.08 07:31] |
| îmi plac inserțiile care vin cu alt tip de sonorizare - mă refer la prima strofă din ultimul calup. pentru că, nu chiar deviante de la linia stabilită din capul locului, reușesc totuși să evite insistarea pe un soi de candoare deja mult folosită, chiar stoarsă, de regimente întregi de autori. plus că ideea de acolo, anterior doar întrevăzută, ajută nu doar textului, ci mai ales cititorului, fără să fie demonstrativă. un soi de "chiar spun și altfel pentru că am stat și în partea cealaltă a observării". și nu, împreună, astea două feluri de a transcrie - cel tremurat naiv, impresionat că îi iese captarea emoțională (adică preponderentul) și cel la fel de simplu, dar mai detașat și nuanțator (mă refer la distanța acelea identică, ce m-a cucerit aici) - nu dau impresie de plastic topit pe la mijloc. numai că sunt delicat de făcut să danseze, dacă se merge pe așa ceva și mai încolo. | |
| = dupa rece vine cam tot rece | alin vesteș [28.Feb.08 12:06] |
| aspectul rioguros, fragmentat si controlat al textului (semnatura ta), stimuleaza asteptari, cel putin la mine. ar trebui sa urmeze imagini si legaturi insolite si mai ales ceva care sa te lase sa empatizezi. la primul capitol se intampla chestii destul de convingatoare, de ex. corpul elastic la inceput dar sunt si cateva platitudini sau de fapt formulari pe care le simti ca fiind un pic naive, de ex. "lucrurile răvășite sunt cadavrele unei lupte însângerate", in ce priveste legaturi subtile -t sunt dar de fapt daca ma gandesc mai bine nu asta asteptam ci ultima parte, aia cu empatia. la capitolul asta eu nu prizez prea bine, vreau sa zic formularile de genul "numai dragoste" si "oameni fericiți. și ei acolo fac dragoste și nu se tem de nimic" isi sunt exterioare siesi si nu asta ar fi problema ci ca isi sunt cumva exterioare din start, sunt asa, parca, doar un fel de a spune, nu stiu daca sunt inteligibil, ceva exagerat si cumva tot rece - dragoste - fiindca e ceva misto si ceilalti sunt frumosi si calzi cand fac asta. asa ca s-ar putea sa ratezi la capitolul asta, ceea ce nu stiu daca e important sau doar inca o pierdere controlata. ultimul fragment mi se pare reusit | |
| = . | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| am recitit-o pe aia cu cainele vagabond si pur si simplu nu-i vad rostul. ultima imi place. penultima o sustine cumva pe ultima, e o chestie care ti-a iesit aici zic eu. adica astea 2 mi se pare mie ok restul nu prea | |
| = nu cred ca inspiratiile vin din arme | eugen pohontu [28.Feb.08 16:26] |
| comm-ul Aleexandrei, subscriu, si mai zic: "cu armele încărcate, dispuși circular. la o distanță identică unul de altul. orice expirație e un semn de vulnerabilitate." suna a "Rambo" ma rog, previzibil, din filme asisderea(de ce nu, inspiratie in loc de expiratie?!) apoi: "noaptea cerul se luminează. nu știi dacă e avion sau o stea căzătoare." asisderea...(cum adica? nu se stie?) inca: " îți lipesc ușor spatele de perete. sexul tare și pieptul vor înroși varul alb și fierbinte." asta cam suna a viol cazon, isn't it? ... urmeaza o desfasurare de metafore, care mai de care cumintele, la umbra aceluiasi carnagiu: "imaginez steluțe roșii în ochi. care tremură." - adica adio si ne vedem la urmatorul: "sunt cadavrele unei lupte însângerate. din parchet crește iarbă și repede le acoperă." imi pare rau, cred ca sunt suficiente idei pe care sa le imbraci cu talentul tau?! | |
| = semn... | Petruț Pârvescu [28.Feb.08 16:26] |
| Sebastian, remarc usurinta acestor fine doz(s)ertatii pe marginea unor planuri, uneori, paralele... filtru riguros si tematic al abordarilor. structura si maecanica lor interna. tabloul cromatic si... chiar sonic, cu aura si mister... cu prietenie | |
| = vis | Alena Haiduc [29.Feb.08 03:21] |
| mi-a placut imaginea de amor hollywoodian, de la intrarea rotilor (regulata) si pina la ciorile cazatoare, cu izbiri si pereti, tot tacimul.., apoi amintirea cu ciinele, castanele si cautarea, ca un vis in vis, dar mi-as fi dorit un final mai concret, o revenire, punctele acelea de la sfirsit nu imi dau nici macar speranta ca nu am pierdut trenul cu tot cu poveste in reveria paralela (singura posibila intoarcere ar fi fost armele, dar slaba ca sugestie fata de restul) | |
| = patetique, mon ami | dorin cozan [29.Feb.08 21:10] |
| lupte insangeate? trenuletu iubirii? ai spart u cada? si cat de coplesitoare era lumina aia? si de speriati pixelii aia? si ce frumos tresar armele... | |
| = off topic recomandare | sebastian brei [04.Mar.08 17:23] |
| danbiel si daniela.:) ce sa zic. daniel, nu esti capal sa aduci nici un argument, iar daca ceea ce spui tu era un repros, imagineaza-ti ca, venind de la tines si sunand asa(faza cu dragostea), as putea lua asta ca pe un compliemnt in sine :) nu e nevoie sa te ataci asa tare, poti face riduri (si de ce am senzatia ca ti s-au respins textele in alta parte, sub alt nume, unde eu am reusit sa intru???). in semn de apreciere fata de voi doi am modificat ceva si am scos textul de la rcomandate. asta e de altfel si floarea ptr domnisoara daniela. editorului care a facut recoamndarea ii cer cumva iertare, dar chiar si fara stelutza aia parerea lui despre text nu ar trebui sa se schimbe. :) fiti buni :D | |
| = . | Dan Cârlea [05.Mar.08 08:43] |
| e pretentios si ofertant procedeul de zoom invers, de spatiu in largire, atat de mult incat sa cuprinda un destin si trebuie atentie la marele risc al diluarii. Cinematografia ta lirica mi-a placut mereu, poate un plus de cheag pe ici pe colo, cateva puncte de sudura ar intari cadrul. | |